Design-ul și estetica produselor

I DESIGNUL DE PRODUS, RAMURA FUNDAMENTALA A AFIRMARII DESIGNULUI

Este evident ca, printer schimbarile importante ce au loc in prezent, se remanca marele interes pentru formele chemate sa asigure existentei noastre cotidiene un plus de frumusete. Obiectele utilitare produse industrial care se impugn si ca lucruri frumoase, pot fi invocate drept argumente in sprijinul acestei afirmatii. Majoritatea oamenilor considera ca, in conditiile de confort, posibile astazi, au dreptul la mai mult frumos. Suntem convinsi ca lumea trebuie sa devina nu doar mai buna si mai dreapta, ci si mai frumoasa.

Estetica industriala sau industrial design sau, mai simplu, design, este un domeniu al creatiei care imbina din ce in ce mai mult perceptele teoriei estetice, cu exigentele practice, realizand in acest fel o generalizare a frumosului in viata cotidiana, in mediul ambient.

Industrial, design-ul oglindeste natura specifica actului de creatie in industria moderna, constituindu-se ca o disciplina de sinteza, la confluenta unor domenii precum: stiintele tehnice, matematica, psihologia economica si industriala, stiintele social  economice, teoria si practica artistica.

Denumirea de design acopera o gama larga de activitati, care implica vizualizarea creative a conceptelor, planurilor, ideilor si producerea schitelor, modelelor sau altor reprezentari ale acestor idei, avand ca scop furnizarea de instructiuni pentru a face ceva (un lucru) care nu a mai existat niciodata sau care nu a mai existat in forma respective. Recunoasterea esteticului industrial a deschis un nou capitol in stiinta esteticii generale, cu legi si categorii precise, a consacrat o noua preocupare si o noua profesiune.

II LOCUL SI ROLUL DESIGNULUI IN CREAREA PRODUSULUI IN CADRUL POLITICII DE PRODUS

Categorie de cea mai larga generalitate, esteticul se afirma in structura armonioasa, expresiva si reprezentativa a lumii, in forta de sugestie si perfectiunea fenomenelor sale, in capacitatea de a place, de a incanta. In afara operei de arta, a carei finalitate este predominant estetica, sfera esteticului cuprinde natura, produsele si mediul muncii omenesti, urbanistica si relatiile interumane.

Marturii materiale ale civilizatiei, produsele muncii alcatuiesc o realitate autonoma, reflectata si la nivelul estetice. Obiectul uzual creat in conformitate cu legile frumosului ds etransforma in obiect estetic, capabil de a declansa emotia estetica, datorita unei inalte perfectiuni tehnice si a utilitaii clare . Unitatea dintre funtie , structura si forma, la care se adauga calitatii materialelor intrebuintate, culorile, conditioneaza asigurarea acestui tip de produse ca obiecte frumoase.

Este cunoscut faptul ca valorile isi au originea in procesul muncii, in actiunea social  istorica de procurare a celor necesare traiului, de umanizare a mediului inconjurator. Adaugand proprietatilor primare (fizice, chimice, biologice, mecanice) ale bunurilor existente obiectiv, o parte tot mai insemnata de creativitate , omul a reusit sa-si faureasca un cadru rexistential nou, cu bunuri innobilate cu insusiri suplimentare, de larga semnificatie, purtatoare de valori capabile sa satisfaca cerntele comunitatii umane, sa asigure mersul ascendant al societatii. Existenta utilizarii este, estfel, conditionata de prezenta concomitenta a obiectului, cu suma insusirilor care ii apartin intrinsic, si a subiectului in stare sa le pretuiasca, folosindu-le potrivit multiplelor sale nevoi.

Designul este , in prezent, un instrument care confera distinctie produselor, dar si un mijloc deosebit de eficace in conditiile concurentei tot mai accentuate, manifestata pe plan atat national, cat mai ales pe plan international.

III ELEMENTE ALE ESTETICII SI DESIGNULUI PRODUSELOR

Anii 1980 au marcat o veritabile schimbare de conceptie in strategia firmelor producatoare pe plan international. Micile si marile firme au intrat intr-o era noua: era noua a marketingului si in aceasta noua conjuncture, design-ul de produs a devenit punctual forte in fata concurentei. S-a recunoscut ca dimensiunea design este pe cale de a deveni un factor ofensiv de importanta majora; design-ul este instrumental prin care se poate oferi specificitate unui produs, in conditiile in care piata este plina de produse similaere care greu se pot diferentia. Aceasta forma de diferentiere s-a transformat, in ultimii ani, in universal de marketing al produselor fabricate in serie mare. Kotler arata ca unul din mijloacele care stau la dispozitia intreprinderii pentru a de distinge de piata este sa-si propuna pentru pietele lor tinta realizarea de produse cu un design superior. Designul nu mai este un lux, este o necessitate.

Design  ul de produs este un element important al competitivitatii, atat pe piata interna, dar mai ales pe piata externa.

IV ELEMENTE ALE ESTETICII SI DESIGN-ULUI PRODUSELOR ALIMENTARE

Principiile design-ului sunt tot mai mult aplicate de specialistii din industriile alimentare, in conceperea si realizarea produselor. La acest nivel obiectivul urmarit este corelarea posibilitatilor tehnologice cu ele mentele de arta, asa incat sa se obtina produse cu utilitate crescuta, care se disting prin originalitate si eleganta, care prin valoarea lor artistica reusesc sa impresioneze, sa emotioneze consumatorul.

Realizarea estetica a produselor alimentare se impune in conditiiile productiei de serie, deci preocuparea design-erilor se ca indrepta spre acele variante de producere care asigura produse frumoase si attractive chiar in conditiile de repetabilitate a consumului. Produsul alimentar trebuie sa satisfaca concomitant atat necesitatile fiziologice cat si cele psihice ale consumatorului. Aceasta particularitate creeaza unele restrictii activitatii design-erului care, se vede obligat sa se limiteze la o gama determinate de materii prime si de procese tehnologice.

Produsul alimentar, pentru a fi considerat estetic, trebuie sa posede alte insusiri calitative care sa il situeze in primul rand pe un plan superior in privinta utilitatii lui, deci sa raspunda unei nevoi fiziologice bine determinate, sa fie comod in pregatire si consum, sa asigure o eficienta care sa satisfaca, sa furnizeze consumatorului si senzatii de placere, sa-i determine reactii favorabile pe planul sensibilitatii subiective.