Proiect de merceologie alimentară - producția de ouă

Introducere

Inca din cele mai vechi timpuri,pasarile domestice,indiferent de specie si de productia urmarita, nu lipsesc nici uneia din curtile celor aproape trei milioane de locuinte familiale ale mediului rural de pe intreg cuprinsul tarii. Multumita acestora, peste jumatate din populatia tarii are asigurata acoperirea consumului de produse avicole in proportii chiar mai mari decat media consumului populatiei noastre urbane si chiar a celui mondial.

Rolul important socio-economic al cresterii pasarilor in conditiile specifice ale satului romanesc, ale traditiilor seculare ale taranimii si in actualele conditii de aprovizionare cu produse avicole proapete si de calitate, determina familiile din mediul rural si,de multe ori, chiar din orasele mici sau din mediul preorasenesc, posesoare de curte, sa nu renunte niciodata la pasari.

Pe de alta parte, calitatea deosebita a produselor avicole taranesti determina, din ce in ce mai mult, sporirea cerintelor populatiei urbane pentru aceste produse,astfel incat,de exemplu, marile unitati avicole industriale se plang tot mai mult ca in lunile de primavara- vara au dificultati in valorificarea unor produse din cauza oualor taranesti, cu toate ca acestea sunt platite mai scump.

De asemenea, din cauza aviculturii industriale ( in ceea ce priveste ouale de consum si puii de carne), produsele de mare diversitate furnizate de avicultura taraneasca, pe seama tuturor speciilor de pasari, toate de calitate deosebita si usor convertibile in produse ecologice, ar deschide cai importante pentru export in tarile UE, in care produsele complexelor noastre nu pot spera sa aiba acces.

Pentru toate acestea, mai ales acum, cand in scopul dezvoltarii rurale si a stimularii producerii alimentelor ecologice, Proiectul Agriculturii Comunitare prevede trecerea unor subventii de la agricultura de supraproductie a marilor ferme intensive catre micile exploatatii ale agriculturii, se impune initierea masurilor de sprijinire substantiala a aviculturii taranesti. Planul National de restructurare a agriculturii, care se elaboreaza pentru negocierile cu UE, in vederea aderarii, trebuie sa aiba in vedere si avicultura taraneasca, ramura cu mare potential de dezvoltare, pe nedrept neglijata, care, in foarte scurt timp si fara investitii deosebite, ar putea contribui la dezvoltarea rurala si sa asigure produse care sa poata fi exploatate im tarile UE, in al caror comert exterior sa-si recapete, cat de curand, o parte din importanta pe care produsele avicole romanesti o detineau in anii interbelici.

Situatia pe plan national si international privind consumul de oua

Spre deosebire de Romania, in Europa vanzarile de oua sunt cu mult mai mari. In timp ce in tara noastra se consumau in 2005 aproximativ 250 de oua pe cap de locuitor, olandezii s-au aflat in 2005, in topul vanzarilor de oua, acestia consumand, de persoana, peste 442 de bucati pe an, urmati de francezi, care mananca 299 de oua anual. De asemenea, statisticile sustin ca in tari precum Germania, Italia, Olanda sau Anglia, consumul anual de oua a crescut de la 147 de bucati pe persoana, in prima jumatate a anului trecut, la 157,5 pe locuitor in acest an. Romanii sunt mari consumatori de oua, in special de oua de gaina si mai putin de oua de gasca sau de rata, pentru ca cele din urma pot avea salmonela si, in consecinta, necesita o preparare in conditii speciale. Lucrurile stau diferit in alte tari, ca de exemplu in Franta, tara in care ouale de gasca si de rata au mai mult succes.

In perioadele calde consumul scade cu 30%.

In medie insa, romanii consuma mai putin decat cetatenii din Uniunea Europeana. "Rapoartele statistice la nivel national ne arata ca piata oualor ambalate este in continua crestere. Acelasi studiu ne face sa privim optimisti productia de oua, tinand cont ca in tara noastra consumul pe cap de locuitor este mult scazut comparativ cu tarile occidentale", au mai spus managerii Jack Morris.Consumul autohton este in general acelasi, a observat Gheorghe Cojocaru. Exista totusi fluctuatii in ceea ce priveste vanzarile. Astfel, daca incepand din octombrie si pana in martie, romanii mananca mai multe oua, in perioadele mai calde, consumul scade cu aproximativ 30%. Minimumul este atins in lunile de vara iulie si august, iar maximul in perioada sarbatorilor, cand vanzarile cresc cu100%.

Valoarea alimentara a oualor

Oul reprezinta un aliment deosebit de valoros pentru hrana omului datorita imbogatiei lui in factori nutritivi indispensabil organismului.

Sub denumirea de oua se comercializeaza oule de gaina; mai sunt consumate, pe scara mai restransa, si oule de rata, de gasca, de curca, diferentiate prin marime si prin proportia diverselo componente.

Necessarul de oua proaspete pentru consumul populatiei este asigurat de intreprinderi care dispun de conditi de cresterea pasarilor pentru carne, precum si a unor rase mari producatoare de oua. S-au obtinut si rase de pasari hibrizi denumite Alb si Rosu care dau producti mari de ou capabile sa asigure un consum permanent cu acest aliment in tot timpul anului. Pentru consumul industrial, necesarul de ou este asigurat prin crearea de fabrici capbile sa produca prin deshidratera.

Oul de gaina are, in general, o greutate cuprinsa intr 36-70g si8 se compune din trei parti principale anatomice: coaja, albusul si galbenusul.

Structura, proprietatile si calitatile calorice sortimentului produsului ou

Oul este unul dintre cele mai hranitoare alimente. Un ou cu masa de 50g are o valoare energetica de 90-100 calorii si echivalenta cu valoarea nutritiva cu aproximativ 150g lapte, sau 40g carne sau 20g branza uscata. Digestibilitatea oului este foarte ridicata: 97% pentru albus si 100% pentru galbenus.