Situația sucurilor naturale la nivel mondial - licență

Sucurile naturale din fructe si legume sunt produse cu o valoare psihosenzoriala si biologica ridicata, deoarece in copozitia lor se regasesc aproape in intregime compusii solubili ai fructelor si ai legumelor din care se obtin .

In ultimii ani, si fac referire acum la perioda de dupa 1980, industria sucurilor de fructe s-a extins intr-un mod foarte rapid la nivelul intregii lumi, si pe acest fond s-au produs o serie de modificari importante atat in ceea ce priveste tehnologia de obtinere a acestor produse cat si in cea ce priveste stategiile de marketing utilizate in lansarea si publicitatea noilor produse. Succesul pe care si l-au asigurat producatorii de sucuri de fructe pe anumite piete a depins indeosebi de o mai buna informare in ceea ce priveste piata de desfacere. Tendinta de acum a pietii sucurilor de fructe este aceea de a incerca sa raspunda multitudinii de solicitari aparute din partea consumatorilor de pe pietele cercetate.

Cu o valoare totala a productiei de sucuri de fructe si legume de 4000 mil.$ in 1989 care a depasit dublul acestei valori zece ani mai tarziu, acest tip de industrie a devenit una dintre cele mai importante afaceri din domeniul agro-alimentar. S-au desprins cateva tari mari producatoare de fructe si legume proaspete si implicit si de sucuri naturale ale caror exporturi de astfel de produse depaseste putin 50% la nivel mondial. Liderul incontestabil este Brazilia (exporturi de sucuri de fructe si de pulpe in principal) fiind urmata de o serie de alte tari tot din America de Sud si din Asia de SE ( Argentina, Mexic, Filipine, Thailanda, Grecia, Egipt, Potugalia ).

In ceea ce priveste consumul la nivel mondial de sucuri de fructe si nectaruri sunt motive sa se creada ca va inregistra o continua crestere pentru o perioada destul de indelungata. Consumul pe cap de locuitor a sucurilor si nectarelor sunt inca nu foarte ridicate in unele din cele mai importante piete de desfacere. In Europa, in 1989 consumul pe cap de locuitor a ajuns la 36,2 litri in Germania, 34 litri in Elvetia fata de Austria unde s-au inregistrat 24 litri pe cap de locuitor, apoi 22 litri in Olanda, 18 litri in Marea Britanie si chiar mai putin in tari ca Belgia si Norvegia (14 litri de fiecare) si Franta (7 litri). Dar asta se intampla la inceputul anilor `90. Acum prin intoducerea unor noi arome si gusturi, prin forme ale ambalajelor de comercializare inovatoare si impreuna cu o mai accentuata a publiciatate si promovare produselor, printr-un marketing agresiv s-a ajuns la valori mult mai mari in ceea ce priveste consumul pe cap de locuitor al sucurilor de fructe in aceste tari, dar si in tarile fost comuniste din Europa Centrala si de Est care au venit cu o cerere mare de produse chiar daca aceasta regiune este atat politic cat si economic nesigura. Prin dezvoltarea acestor tari de dupa 1990, marii producatori au tebuit sa vina (pe langa clasicele sucuri din citrice si din alte fructe tropicale) cu produse care sa le asiguare piata de desfacere, si ma refer aici la sucuri pe baza de fructe din zonele temperate - suc de mere, de fructe de padure, de pere, piersici, caise, struguri, iar din legume indeosebi sucul de rosii si de telina, dar si altele. Asa s-a ajuns ca in Gemania si in majoritatea tarilor est-europene sucul de mere sa junga in scurt timp foarte popular. Daca ar fi sa facem o ierarhie a principalelor sucuri consummate ea ar arata in felul urmator: 1. sucul in citrice (portocale si grefuri in special); 2. sucul de ananas; 3. sucul din fructe tropicale (banana si mango).

SITUATIA SUCURILOR NATURALE PE PIATA ROMANEASCA

Legat de acest lucru as veni mai intai cu o precizare legata de produsele care fac obiectul studiului. Ele se comercializeaza in Romania,numai daca acestea corespund definitiilor si regulilor stabilite de normele guvernamentale si internationale (Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si al Ministrului Sanatatii si Familiei, publicat in M.Of. nr.610 din 27.IX. 2001).

Sucurile de fructe si anumite produse similare, in intelesul acestei norme, sunt definite si descrise dupa cum urmeaza:

1.a). sucul de fructe este sucul obtinut din fructe prin procese mecanice, fermentabil, dar nefermentat, avand caracteristicile de culoare, aroma si savoare tipice fructului din care provine, in cazul citricelor sucul provine din endocarp; zeama de citrice se poate obtine totusi din fructul intreg, prin procese de productie corespunzatoare, prin care raportul constituentilor din partea exterioara a fructului este redus la maximum;

b). produsul obtinut din sucul de fructe concentrate are caracteristici organoleptice si analitice echivalente celor ale sucului obtinut din fructul de acelasi tip descris la lit. a)., daca este fabricat in urmatoarele moduri:

- reconstituirea raportului de apa extrasa in sucul concentrat, apa care este adaugat avand proprietati organoleptice, fizico-chimice si microbiologice corespunzatoare prevederilor legale in vigoare pentru garantarea calitatii esentiale a sucului;

- reconstituirea aromei prin intermediul substantelor volatile colectate pe parcursul concentrarii sucului din fructul respectiv din sucul de fructe din acelasi tip.

2. sucul din fructe concentrat este produsul obtinut din suc de fructe prin eliminrea unei anumite poportii din continutul de apa; daca produsul este destinat consumului direct, reducerea volumului nu va fi mai mica de 50%.

3.a).nectarul din fructe este produsul fermentabil, dar nefermentat, obtinut prin adaugarea de apa si zaharuri sucului din fructe sau sucului din fructe concentrat ori piureului din fructe concentrat sau unui amestec al acestor produse care respecta prevederile anexei care este parte integranta din prezenta norma;

b). fructele stabilite in realizarea sucului ( prezentate in anexa si caisele ) pot fi utilizate separate sau in amestec pentru fabricarea necatarurilor, fara a adauga zaharuri sau miere atunci cand continutul lor natural de zahar justifica acest procedeu;

4. sucul din fructe deshidratat este produsul obtinut prin eliminarea a aproape intregului continut de apa.