Tehnologia Asamblării prin Presare

Argument

Asamblările nedemontabile sunt asamblările pentru a căror desfacere este necesară distrugerea parţială sau totală a organului de asamblare sau a pieselor componente.

Aceste asamblări au ca avantaje: costuri scăzute, simplitatea operaţiilor tehnologice, forma constructivă şi gabaritul redus.

Asamblările nedemontabile pot fi:

-asamblări nedemontabile fără organ de asamblare

-asamblări la care este folosit un organ de asamblare

Asamblarea prin presare se obţine prin presarea a două piese astfel încât între acestea să apară forţe de strângere care să ducă la blocarea mişcării lor de relative.

Asamblarea se poate face:

-prin presarea transversală

-prin presarea longitudinală

Îmbinările prin presare se execută în scopul asigurării transmiterii unui cuplu Mt care solicită îmbinarea.

Generalităţi

Operaţiile de presare se deosebesc după scopul prelucrării, temperatura metalului şi mediul de aplicare a forţei.

După scopul prelucrării, operaţiile se împart în:

-operaţii de tăiere

-operaţii de deformare

Prelucrarea metalelor prin tăiere are ca scop separarea parţială sau totală a unei părţi din metalul prelucrat.

Prelucrarea metalelor prin deformare are ca scop modificarea formei iniţiale a metalului de prelucrat, masa acestuia rămânând practic constantă.

După temperatura de prelucrare , operaţiile de presare se împart în:

-prelucrări la rece şi prelucrări la cald

Prin prelucrarea la rece se înţelege orice prelucrarea la o temperatură inferioară punctului de recristalizare a metalului, de obicei la temperatura ambiantă.

Prin prelucrarea la cald se înţelege orice prelucrare efectuată la o temperatură superioară punctului de recristalizare a metalului. Acest lucru este necesar atât pentru reducerea eforturilor de tăiere şi deformare, cât şi pentru crearea condiţiilor de deformare plastică a metalelor care în stare la rece nu se prelucrează.

După modul de aplicare a forţei, prelucrarea metalelor prin presare se împart în: prelucrări cu şoc şi fără şoc.

Prelucrările cu şoc se realizează sub acţiunea unui ciocan, iar cel fără şoc sub acţiunea unei prese.

Asamblarea prin presare

Pentru ca îmbinarea să corespundă din punct de vedere mecanic, este necesar ca momentul la care trebuie să reziste îmbinarea, Mt să fie mai mare sau cel puţin egal cu momentul transmis de asamblare.

Mt = kFr,

unde : k = coeficientul de siguranţă k = 1,5 2;

r = raza nominală a pieselor care se asamblează

Forţa de presare dintre piesele asamblate este dată de relaţia:

F = µ•π•d/p [daN]

unde µ - coeficientul de frecare dintre piesele asamblate

d – diametrul nominal al celor două suprafeţe (cm)

Asamblări prin încălzire sau răcire

Asamblarea prin încălzire. Se execută prin încălzirea piesei cuprinzătoare, ceea ce permite introducerea uşoară a piesei cuprinse în alezajul său, datorită fenomenului de dilatare.

Asamblare prin încălzire

După prelucrare, la temperatura mediului ambiant, diametrul piesei interioare d1 este mai mare decât diametrul găurii d. După încălzirea piesei găurite , diametrul acesteia devine mai mare decât diametrul arborelui şi montajul devine posibil. La răcire, datorită contracţiei piesa exterioară va strânge piesa pe diametrul D.

Operaţia poartă denumirea de frecare şi este folosită la montajul bandajului roţilor la vagoanele de cale ferată.

Temperatura la care este încălzită piesa cuprinzătoare este dată de relaţia:

t = td + ta + ts (°C)

unde:

td – temperatura necesară dilatării alezajului pentru a obţine o anumită strângere S. Ea este dată de relaţia:

ta = S/x1 d1

ta – temperatura mediului în care se lucrează

ts – temperatura de siguranţă. Se ţine seama că piesa se răceşte în timpul transportului de la locul de încălzire la locul de asamblare.

Valorile recomandate pentru coeficientul de dilatare termică liniară sunt următoarele: