Opera epică în versuri. Fapt divers, de Ana Blandiana

Școala cu clasele I-VIII RAFAILA, Jud. VASLUI

Clasa: a VI-A

Obiectul: Limba și literatura română

Data: 3.05.2012

Subiectul: Opera epică în versuri. Fapt divers, de Ana Blandiana

Obiective operaționale:

La sfârșitul lecției, elevii vor putea:

O1: să definească în mod corect opera epică în versuri;

O2: să-și însușească cuvintele noi alcătuind propoziții cu acestea;

O3: să explice corect modul de formare a cuvintelor selectate (derivare, compunere);

O4: să demonstreze prin exemple modul de realizare a schimbării valorii gramaticale a unor cuvinte ca „dormeau tun”, „obosit”;

O5: să grupeze corect epitetele după partea de vorbire pe care o determină (substantiv, verb).

Tipul lecției: dobândirea de noi cunoștințe;

Metode și procedee didactice: conversația euristică, descoperirea, problematizarea, citirea pe fragmente, explicația, exercițiul.

Material didactic: fișă de muncă individuală

Structura și desfășurarea lecției:

Evenimentele instruirii Activitatea profesorului Activitatea elevilor

I. Moment organizatoric și captarea atenției

- stabilirea disciplinei, pregătirea elevilor pentru lecție;

II. Verificarea temei

-Ce ați avut de pregătit pentru azi?

-Să citească un elev tema;

III. Reactualizarea cunoștințelor ancoră

„La Broșteni”, de Ion Creangă

-Ora trecută am studiat opera epică.

-Ce este opera epică?

- Narațiunea „La Broșteni” cărui gen îi aparține?

- Cum e scris acest text?

IV. Anunțarea subiectului.

- Opera epică nu e numai în proză ci și în versuri. Azi vom învăța despre opera epică în versuri.

-poezia pe care o vom studia se numește „Fapt divers” și e scrisă de Ana Blandiana.

V. Prezentarea optimă a noilor conținuturi.

- Ana Blandiana s-a născut în 1942 la Timișoara.

-Câți ani are acum?

- Face liceul la Oradea iar la Cluj face Filologia. A scris poezii, proză, note de călătorie și publicistică. A scris versuri pentru copii grupate în volumele „Întâmplări din grădina mea”(1980), „Alte întâmplări din grădina mea”(1983) și „Întâmplări de pe strada mea”.

- Mai țineți minte care sunt momentele subiectului într-o narațiune?

- Să urmăriți aceste momente în timpul lecturii noului text.

Se face lectura model a textului.

VI. Dirijarea învățării

Se identifică fragmentele pe momente.

-Ce ne arată fragmentul care ține de starea inițială?

-Care ar fi cauza care determină modificarea acțiunii?

-Care sunt principalele evenimente ale desfășurării acțiunii?

-Care moment ar presupune rezolvarea situației dificile?

- Iar situația finală?

- În ce ar consta ironia dun final?

- Am putut identifica momentele subiectului?

- Ce are deosebit această narațiune?

- Urmăriți cuvinte ca: detectiv, procuror, martor ocular, crimă.

- La ce vă gândiți când auziți asemenea cuvinte?

- Atunci, ce fel de narațiune este aceasta?

-Lucrurile sunt obișnuite, țin de cotidian?

- Să vedem, atunci, ce înseamnă „ Fapt divers?”

-Faptul divers e o rubrică de ziar în care se relatează pe scurt întâmplări mai puțin obișnuite din viața cotidiană.

- Seamănă această definiție cu situația pe care o avem noi aici?

- Care e diferența?

- Se întâmplă așa și în lumea oamenilor?

- Ce cuvinte necunoscute ați întâlnit în text?

PIOS, PIOASĂ- pătruns de sentimente de afecțiune plină de respect, care îndeplinește întocmai practicile bisericești cerute de moment.

LUCERNĂ – plantă din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din câte trei foliole și cu flori albastre-violacee, cultivată ca plantă furajeră.

A PROHODI – a oficia slujba religioasă specifică înmormântărilor creștine, în text are mai degrabă sensul de „a boci”.

Cum le-am numi pe furnici în acest caz?

DETECTIV- agent secret în serviciul poliției.

PROCUROR – persoană care supraveghează aplicarea corectă a legilor și care reprezintă statul într-un proces.

-Cărei instituții îi aparține?

- MARTOR OCULAR – prezent la locul faptei, care a văzut evenimentele. (ocular adj. > ochi).

- Acest cuvânt „ocular” este mai vechi sau mai nou?

- Mai puteți identifica și alte neologisme în text?

- Citiți cerințele de la primul exercițiu, pagina 170.

-Cum s-a format „necunoscut”?

-Dar „treisprezece”?

-Dar „a ancheta”?

- Ce înseamnă „chetă”?

- Dar „grădinar”?

- Dar „bătrânețe”?

- „Bătrân” e substantiv sau adjectiv?

- Dați-mi exemplu când e substantiv.

- Dați-mi exemplu când e adjectiv.

- Ce avem în cazul lui „grațios”

-Citiți cerințele de la cel de-al doilea exercițiu.

Umplut: pernă umplută

Ce observăm?

- Vom avea în acest caz un participiu acordat.

- (dormeau) tun

- Ce este „tun” ca parte de vorbire?

- Dar aici ce rol are?

Înspăimântat: prunelor înspăimântate;

Obosit: ei...obosiți.

- Ce caz avem aici?

- Participiul acordat e una dintre caracteristicile poeziei autoarei.

- O altă sarcină pe care o aveți este explicitarea virgulei în următoarele cazuri: În strofa 5: „Apoi, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, / A plecat;

În strofa 9: „păsările detectivii cei mici,/ Și le-au anchetat, și le-au acuzat pe furnici”;

În strofa 14: „nu fusese vierme, ci omidă”;

În strofa 17: „Iar ei, obosiți de anchetă și urmărire,/ Se opreau din când în când să-l admire.”

- Se știe însă că între subiect și predicat nu se pune virgulă.

VII. Asigurarea conexiunii inverse

Se distribuie elevilor fișe cu două tabele și cerințele aferente (fișa de la sfârșitul proiectului).

- Selectați din poezie cuvântul care corespunde obiectului investigației. Indiciu: substantiv

- Care sunt acțiunile specifice investigației detectabile în text? Indiciu: verbe.

- Care sunt participanții la delict și la anchetă? Indiciu: substantive;

- Ce figuri de stil am întâlnit în acest text? Identificați.

- Dar expresia „dormeau tun” nu o putem considera epitet?

- Va fi epitet care determină un verb.

-Mai puteți identifica și altele?

- De ce credeți că nu au reușit să elucideze cazul?

-Ce căutau ei de fapt?

- De ce era el acuzat?

-Ce se adeverește în final?

- Din ceva urât a devenit un lucru frumos iar „oamenii legii” nu puteau asocia vinovatul cu ceva frumos.

-Cui destăinuie autoarea acest secret al metamorfozării omizii în fluture?

- Cum ni se adresează autoarea?

- Am putea spune că autoarea a transferat în acest caz stilul publicistic în poezie.

VIII. Temă pentru acasă

Scrieți o scurtă narațiune polițistă în care să folosiți cuvintele specifice din poezia studiată.

Elevii își pregătesc cărțile și caietele.

- Pentru azi am avut de povestit „La Broșteni!”, de Ion Creangă.

Un elev citește povestirea întocmită acasă.

- Opera epică este acea operă care îmbină narațiunea, descrierea și dialogul, dominantă fiind narațiunea.

-Aparține genului epic.

- În proză.

Elevii ascultă.

-Acum are 70 de ani.

Elevii notează.

- Momentele subiectului sunt:

1. Situația inițială.

2. Cauza care modifică acțiunea.

3. Desfășurarea acțiunii.

4. Rezolvarea situației dificile.

5. Situația finală.

- Ne indică momentul zilei: dimineața pe la ora șapte când era încă noapte.

- Apariția viermelui necunoscut care a supt „sângele dulce” al prunii.

1. Furnicile pioase care coboară trupul furnicii în pământ.

2. Anchetatorii (detectivii și procurorii) care vin la locul faptei să constate.

3. Darea în urmărire a viermelui.

- Sunt induși în eroare de transformarea viermelui (care era de fapt o omidă) în fluture.

- Anchetatorii nu reușesc să elucideze cazul.

- În faptul că, din când în când, priveau fluturele fără să știe că acesta e adevăratul făptaș.

- Da.

- Faptul că e scrisă în versuri.

- La un film polițist.

- O narațiune polițistă.

- Lucrurile sunt mai puțin obișnuite.

Elevii notează în caiete.

-Da.

- Aici se vorbește despre lumea micilor viețuitoare.

- Da.

Elevii alcătuiesc propoziții:

Bunica e pioasă când merge la biserică.

Iepurii mănâncă lucernă proaspătă.

Femeile rămaseră să prohodească până a doua zi.

Le-am numi bocitoare.

Zona era împrăștiată de detectivi după infracțiune.

Se aștepta confirmarea din partea procurorului.

Aparține tribunalului.

În lipsă de martori oculari l-au eliberat.

E mai nou. E neologism.

Elevii identifică: pioase, a prohodi, detectiv, procuror.

Elevul citește. Arătați cum s-au format următoarele cuvinte din text: ne-cunosc-ut: a cunoaște

ne-prefix, ut-sufix;

Numeral compus, contopire trei-spre-zece.

De la substantivul „chetă” plus sufixul „a”, „n” face legătura.

A strânge voluntar o sumă de bani pentru un anumit scop.

De la grădină – sufixul substantival „ar”.

Bătrân – sufixul adverbial „ește”

Ambele

un bătrân

om bătrân

Avem substantivul grație la care se adaugă sufixul adjectival „os”.

Indicați în ce fel s-a produs schimbarea valorii gramaticale a următoarelor cuvinte:

Observăm că se face acordul.

Este substantiv.

Are rol de adverb.

Cazul participiu acordat.

Avem intercalarea altei propoziții în interiorul primei, delimitată prin virgulă.

Aici avem o apoziție dezvoltată. Și narativ, ca în povești. Înainte de dar, iar, însă, ci se pune virgulă.

Tot o intercalare care desparte subiectul de predicat.

Este vorba despre cuvântul „crimă”. Se scrie cuvântul în tabel.

A descoperi, a cerceta, a da în urmărire, a prinde.

Întrebări, anchetă, urmărire, semnalmente ferme.

Epitete: sânge, dulce, furnici pioase, prune înspăimântate (fluture extraordinar).

Ba da.

...au prohodit bătrânește, se învârtea ironic și grațios.

Ei căutau un vierme vinovat.

Era acuzat de crimă.

Că era o omidă care se transformase în fluture.

Nouă, cititorilor.

Ni se adresează în mod direct.

Elevii notează în caiete.