Studiu de caz privind gestionarea unei situații de criză

1.1. PREZENTAREA CAZULUI : - inadaptarea școlară

- elevul înregistreaza rezultate slabe la învățătură, atingând cu greu standardele minimale de performanță;

- greutățile familiale ce conduc la dezinteres față de activitatea școlară, agitație, tulburări de comportament.

1.2. ISTORICUL EVOLUȚIEI PROBLEMEI

Tatăl lui M.T. este plecat în Grecia, el rămânând în grija mamei, aceasta având grave probleme de motricitate, copilul a profitat de incapacitatea acesteia de a se deplasa la grădiniță, apoi la școală și ca urmare au început să i se manifeste tulburări de comportament și de învățătură. De menționat că locuiește în mediu rural.

1.3. DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

- T. este tot timpul gânditor și deprimat, nu are prieteni și nu socializează cu elevii din clasă;

- a absentat nemotivat de mai multe ori, muncește din greu și este de cele mai multe ori obosit la ore.

Comportamentul:

în clasă nu vorbește decât atunci când i se adresează în mod direct o întrebare;

- Raspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroșește la față și evită să privească în ochi învățătoarea când i se cere să răspundă oral în fața colegilor.

- Când trebuie să lucreze individual în clasă nu-și termină niciodată activitatea, nu rămâne liniștit și își deranjează colegii.

- T. are capacități intelectuale de nivel mediu, întrucât a pierdut multe prin prisma absenteismului.

- Prietenii lui sunt 2-3 și începe foarte rar o conversație

- Ramâne singur în timpul recreațiilor, ceilalți îl ocolesc, pentru că are de multe ori, un comportament izolat.

T. recunoaște că acasă face multe treburi și spune că nimeni nu-l bruschează; dacă este liniștit face treburi pe care doar adulții le fac în gospodărie.

Dialog cu elevul:

T. pare la prima vedere un baiat liniștit care evită să vorbească.

El declară că acasă face multe treburi pe care n-ar avea cine le face. Dacă mamei lui nu-i place ce face el la un moment dat, el se supară, iar ea il lasă în pace.

- “Când trebuie să răspund cu voce tare în clasă, mi-e teamă că vor râde ceilalți copii de mine dacă voi greși.” Dacă cineva îi zice ceva neplăcut, imediat, în pauză, se uită urât, devine ciudos, se simte jignit și se retrage în sine.

Dialog telefonic cu mama:

- Teodor este un alt copil acasă.

Întristată, mama ne spune că îi este greu de când a plecat tatăl în Grecia, că lui Teo îi este dor de tatăl lui, că băiatul îi simte lipsa. De la plecarea tatălui are din ce în ce mai multe probleme cu ceilalți și de multe ori refuză să meargă la școală, dacă nu vorbește cu tatăl său la telefon, dimineața, înainte de a pleca.

- Are, față de sora lui, un comportament ostil și agresiv . Vorbește urât, de multe răspunde mamei și ripostează verbal neplăcut surorii dacă ea îi atrage atenția că nu vorbește frumos.

- Mama nu-l pedepsește pentru ceea ce face, considerând că va veni timpul când T. își va da seama că greșește și recunoaște că el e de mare ajutor pentru ea și fetiță, iar când tata se va întoarce, totul va intra în normal.

1.4. ANALIZA DATELOR ȘI STABILIREA IPOTEZELOR

- Inadaptarea lui T. la școală este atât expresia certitudinii că el nu este capabil să se concentreze asupra învățăturii datorită activității casnice din familie, cât și expresia adevărului conform căruia ”Cine sunt ei să râdă de mine?”

- Problemele copilului în legătură cu terminarea activităților la școală pun în lumină problema de motricitate fină și de motivație.

- Dacă va avea un număr mai mare de probe orale și va fi încurajat să le rezolve în timp util, el constata că va reuși în ciuda problemelor sale de oboseală.

- Cu toate acestea există o contradicție între comportamentul băiatului de acasă (închis în sine și ostil, dornic de prezența tatălui) și de la școală (retras și inhibat) aceste comportamente îi permit să stăpânească ambele situații.