Efectele maturizării asupra dezvoltării rețelelor atenționale - o abordare din teoria lui Posner

REZUMAT

Acest proiect urmărește să investigheze efectele maturizării asupra dezvoltării rețelelor atenționale. În acest scop, se bazează pe modelul teoretic propus de Michael Posner, care înțelege atenția ca un sistem complex alcătuit din trei rețele diferite: rețeaua de atenție, rețeaua de orientare și rețeaua de control executiv (Colmenero, Catena & Fuentes, 2001). Ca instrument, vom folosi versiunea pentru copii a testului Attentional Network, aplicându-l în două etape diferite ale copilăriei (6 și 10 ani), pe baza faptului că dezvoltarea este progresivă și că rețelele atenționale se dezvoltă la rate diferite. Din lucrare, se așteaptă să contribuie la cunoașterea rețelelor atenționale din populația noastră, realizând o metodologie de cercetare care permite obținerea unor rezultate fiabile și valide, pentru a compara datele cu cercetările anterioare. Realizarea proiectului a fost stimulată inițial de dorința de a cunoaște subiectul și de a înțelege accesul limitat la cercetarea pe această temă scrisă în limba spaniolă. Importanța acestei lucrări constă în faptul că lipsa accesibilității la informații de această dimensiune limitează contribuțiile la cunoașterea dezvoltării rețelelor atenționale, fapt care ar favoriza înțelegerea funcționării lor, crearea de instrumente care influențează dezvoltarea lor optimă, pregătirea pentru școlarizare și dobândirea de competențe. (Posner, et.al, 2003).

Cuvinte cheie: Rețele atenționale, Dezvoltarea atenției, Test rețele atenționale.

1. JUSTIFICARE ȘI CONTEXT

Atenția este o funcție cognitivă care a fost studiată pentru o perioadă lungă de timp, importanța ei constă nu numai în sine, ci și pentru că este fundamentală pentru buna funcționare a altor procese cognitive superioare (Ojeda, et.al, 2002). În prezent, este considerat un sistem complex capabil să controleze procesarea la practic toate nivelurile, acționând în conformitate cu obiectivele organismului, inhibând sau activând procesele (Colmenero, Castillo & Fuentes, 2001).

Michael Posner este unul dintre cei mai recunoscuți cercetători în domeniul atentiei iar modelul său este cel mai robust și cel care a primit cel mai mult sprijin experimental. Înțelege atenția ca un set de rețele de zone neuronale care efectuează operații specifice pentru prelucrarea informațiilor (Castillo & Paternina, 2005) și demonstrează existența a trei rețele atenționale care activează diferite zone ale creierului, îndeplinesc funcții diferite și, în ciuda faptului că sunt independente, lucrează în colaborare. Rețelele sunt: rețeaua de orientare sau posterioară, rețeaua de alertă sau supraveghere și rețeaua de control executiv sau anterior, acestea formând ceea ce cunoaștem ca sistemul atențional (Fan, et.al, 2002).

De aici înțelegem că atenția nu se limitează la o anumită zonă a creierului, ci că există un grup de zone corticale și subcorticale care acționează împreună și sunt organizate în sisteme (Fernîndez-Duque, D., 1997).

Din acest proiect se așteaptă să contribuie la cunoașterea dezvoltării rețelelor atenționale în populația copiilor din țara noastră, folosind versiunea pentru copii a testului dezvoltat de Posner numit Testul rețelei atenționale (ANT), cu scopul de a înțelege eficacitatea rețelelor în momente diferite, precum și independența și corelarea acestora (Rueda et al., 2004).

Vârstele alese pentru aplicarea sa (6 și 10 ani) se bazează pe revizuirea bibliografică efectuată, din care se obține că în copilărie evoluează mai ales rețelele atenționale. Presupunem că dezvoltarea este progresivă, primul său salt important are loc în perioada de la naștere până la vârsta de 6 ani (Posner, et.al, 2003), motiv pentru care copiii sub 7 ani sunt candidați buni pentru studiul rețelei executive. Cu cât copilul este mai în vârstă, cu atât se așteaptă ca scorurile testelor să fie mai apropiate la nivelul adulților, invers, cu cât copilul este mai mic, cu atât este mai mare incapacitatea sa de a ignora stimulii irelevanți (Bunge &; Wright, 2007).