Factori psihologici care moderează optimismul comparativ în percepția riscului de îmbolnăvire - cercetare științifică

Cercetare Stiintifica

1. Obiectivul şi ipotezele cercetării

1.1.Obiectivul cercetării este identificarea unor factori moderatori ai optimismului comparativ în percepţia riscului de îmbolnăvire, respectiv controlul perceput asupra riscului, locul controlului sănătăţii şi accesibilitatea comportamentelor preventive.

Alte obiective:.

• verificarea în spaţiul cultural românesc a existenţei fenomenului optimismului comparativ în percepţia riscurilor cu privire la sănătate, printr-o metodă indirectă.

• verificarea influenţei pe care accesibilitatea comportamentelor preventive (manipulată prin intermediul dificultăţii sarcinii) o are în percepţia riscului de îmbolnăvire, ţinându-se cont de ţinta pentru care se face judecata, de controlabilitatea riscului şi de diferenţele între subiecţi în ceea ce priveşte locul controlului sănătăţii.

1.2. Ipotezele cercetării

Ipoteza 1: Percepţia riscului de îmbolnăvire va fi diferită în situaţia în care persoana de referinţă este persoana proprie faţă de situaţia în care persoana de referinţă este altul.

Ipoteza 2: Controlabilitatea riscului influenţează optimismul comparativ.

Ipoteza 3: Există diferenţe între subiecţii cu un loc intern al controlului sănătăţii şi cei cu un loc extern al controlului sănătăţii în privinţa nivelului de optimism comparativ.

Ipoteza 4: Accesibilitatea comportamentelor preventive influenţează optimismul comparativ în percepţia riscului de îmbolnăvire.

Ipotezǎ secundarǎ: Numărul de comportamente reactualizate influenţează dificultatea reactualizării (verificarea manipulării accesibilităţii).

2. Variabilele cercetării şi design-ul experimental:

2.1. Variabile dependente

• V.D.- Percepţia riscului de îmbolnǎvire

• V.D.- Optimismul comparativ

• V.D. sec. – Dificultatea reactualizării (verificarea manipulării accesibilitǎţii)

2.2. Variabile independente:

eu

• V.I.1- Persoana de referinţǎ

altul

risc controlabil

• V.I.2 – Controlabilitatea riscului

risc incontrolabil

extern

• V.I.3– Locul controlului sănătăţii

intern

ridicată

• V.I.4- Accesibilitatea comportamentelor preventive

scăzută

eu/altul

• V.I.sec ordinea ţintei

altul/eu

2.3. Design experimental: Pentru verificarea ipotezelor s-a realizat un design experimental de tip 2x 2 x 2 x 2 mixt.

Astfel, variabila accesibilitatea comportamentelor preventive a diferenţiat două grupuri experimentale: jumătate din subiecţi s-au aflat în condiţia de accesibilitate ridicată, iar jumătate din subiecţi în condiţia de accesibilitate scăzută. Subiecţii au fost distribuiţi în cele două condiţii experimentale într-o manieră aleatorie.

Variabilele independente persoana de referinţă şi controlabilitatea riscului au fost manipulate în cadrul aceluiaşi grup de subiecţi (within subjects). Pentru eliminarea efectului de ordine jumătate din subiecţi s-au referit mai întâi la propria persoană în estimarea riscului de îmbolnăvire, iar jumătate din subiecţi la o altă persoană (definită ca o persoană obişnuită de aceeaşi vârstă şi sex). În cazul variabilei controlabilitatea riscului, situaţiile (controlabile şi incontrolabile) au fost amestecate, subiecţii nu ştiau care din situaţii au fost pretestate ca fiind controlabile şi care din situaţii au fost pretestate ca fiind incontrolabile.

Accesibilitatea

Ridicată Scăzută

I E I E

Pers. de referinţă

rrefereferină Eu Risc controlabil

Risc incontrolabil

Altul Risc controlabil

Risc incontrolabil

Tabel nr. 1: Design experimental realizat în funcţie de cele patru variabile independente: accesibilitatea comportamentelor preventive, controlabilitatea riscului, persoana de referinţǎ şi locul controlului.

3. Metoda de cercetare

3.1. Materiale folosite : S-au folosit materiale prezentate într-o formă scrisă în cadrul unui experiment creion-hârtie.