Mecanismele schimbării în cazul cuplurilor și familiilor - procese cognitive

Cu totii avem perceptii despre oameni si despre viata in general. Perceptiile includ acele aspecte ale unei personae sau situatii care se incadreaza in categorii care au o anumita semnificatie pentru noi. In relatiile din cadrul cuplului si al familiei, perceptiile se refera la modul in care interactionam si percepem un partener sau un membru al familiei de-a lungul interactiunii noastre. De exemplu, un sot isi poate vedea sotia , sau chiar unul din fratii sai, ca fiind “afectuoasa”.sau “mult prea sensibil”. Prin urmare, pentru ca perceptiile determina cum relationam cu oamenii, au tendinta sa suprime alte cognitii, ca de exemplu atributii, asteptari, si presupuneri, care sunt surprinse in sectiunea urmatoare. In acelasi timp, aceste cognitii afecteaza si influenteaza mai tarziu perceptiile noastre si, astfel, ar putea sa ni le schimbe. Ca o consecinta, perceptiile sunt susceptibile schimbarilor, I functie de noile informatii pe care le intalnim. Totusi, depinzand pe impactul experientelor noastre, perceptiile pot fi greu de alterat. De exemplu, daca un om isi vede sotia in general ca fiind o persona “altuista”, atunci va adauga aceasta perceptie in imaginea generala ce o are asupra ei. Prin urmare, pe masura ce trece prin mai multe experienta alaturi de ea, noua informatie va fi judecata tot timpul in lumina acelei perceptii initiale, si va ignora sau ierta numeroase acte de “egoism”.

Uneori, ar putea aparea, depinzand de cursul experientelor unei persone cu partenera/u lei/lui sau cu membrii familiei. Unele din aceste sunt surprinse in discutia care urmeaza.

Asteptari si standarde

Procesele cognitive reprezinta baza abrodarii gognitiv-comportamentale la disfunctiile din cadrul relatiilor. Baucom, Epstein, Sayers si Sher(1989)au dezvoltatat o tipologie a cognitiilor care ies frecvent la suprafata in timpul problemelor din cadrul relatiilor. Desi fiecare tip este o forma normala a cognitiilor umane, fiecare in parte este susceptibila distorsiunilor(Baucom & Epstein, 1990; Epstein & Baucom, 2002). Aceste procese include:

1. atentie selective. tendinta individului de a observa numai anumite aspecte ale evenimentelor care se intampla in relatii si de a trece cu vederea altele( de ex. Concentrarea pe vorbele partenerului si ignorand actiunile lui/ei) ;

2. atributii. Concluziile asupra factorilor care au influentat actiunile partenerului(de ex.concluzionand ca un partener nu a raspund la o intrebare pentru ca el/ea vrea sa controleze relatia);

3. expectante. Predictiile despre probabilitatea ca anumite evenimente sa se intample in timpul relatiei(de ex.exprimand sentimente unui partener il va faca pe acesta furios);

4. presupuneri. Increderea in caracteristicile generale ale oamenilor si relatiei(de ex.presupunerea unei sotii ca barbatii nu au nevoie de atasament emotional);

5. standarde. Increderea in caracteristicile pe care oamenii si relatiile ar trebui sa le aiba(de ex.ca partenerii nu ar trebui sa aiba limite intre ei, impartasirea tuturor gandurilor si emotiilor intre parteneri)

Pntru ca in mod normal sunt disponibile foarte multe informatii in orice situatie interpersonala, anumite nivele de atentie selective sunt inevitabile,insa probabilitatea ca cuplurile si mambrii familiei sa isi formeze o perceptie partinitoare reciproca este o zona importanta care necesita concentrare. Tendintele implicate in atributii si expectante sunt de asemenea aspecte normale ale procesarii informatiei umane implicate in intelegerea comportamentului altor oameni si aparitia predictiilor despre viitorul lor comportament. Totusi, erori in aceste tendinte pot avea efecte daunatoare pentru relatiile din cuplu sau din cadrul familiei, in special cand o persoana atribuie actiunile altuia unor caracteristici negative( de ex.intentii rautacioase) sau judeca gresit felul in care altii vor reactiona la propriile sale actiuni.

Presupunerile sunt adaptabile cand sunt reprezentari realistice ale oamenilor si relatiilor, si multe standarde pe care oamenii si la impugn, precum standarde morale despre greseala de a abuza de alte personae, contributia la calitatea relatie de familie. Totusi, presupuneri si standarde inaccurate si extreme pot duce la situatii in care indivizii interactioneaza nepotrivit cu altii, fara sa fie luate in calcul atata timp cat traiescin casa partenerului lor.

Beck si asociatii sai(de ex. Beck, Rush, Shaw, & Emery, 1979; J.S.Beck, 1995) s-au referit la fluxul de idei moment-la-moment legate de constiinta, increderi, si imagini ca si ganduri automatice- de exemplu, “Sotul meu si-a lasat din nou hainele pe jos. Nu ii pasa de sentimentele mele” sau “Parintii mei spun “nu” din nou pentru ca nu sunt dispusi sa ma ajute”. Terapistii cognitivo-comportamentalisti au notat cum indivizii in general accepta ganduri automatice la valoarea lor de fata. Desi toate 5 tipurile de cognitii identificate de Baucom si cestul(1989) pot fi reflectate in gandurile automatice ale unui individ, terapistii comportamentalisti au subliniat perceptiile selective moment-la-moment si tendintele implicate in atributii si expectante ca fiind cel mai probabile sa apara in constiinta unui personae. Presupunerile si standardele sunt vazute ca fiind aspecte cu o larga aplicabilitate ale viziunii generale unui individ, considerate ca fiind scheme in modelul cognitive al lui Beck( Beck & al., 1979; J.S. beck, 1995; Leathy, 1996).

Modelul cognitiv propune ca, continutul perceptiilor si concluziilor unui individ este format de catre scheme stabile ale subconstientului, sau structure cognitive, ca de exemplu constructiile personale prima data descries de Kelly(1995). Schemele sunt ca hartile pe care oamenii le urmeaza pentru a-i calauzi in viata si prin relatiile lor. Se presupune ca acestea sunt relativ stabile si ar putea, in unele momente, sa devina neflexibile. Multe scheme despre relatii si despre natura interactiunilor din cadrul familiei sunt invatate devreme in viata de la surse primare precum familia de origine, traditii culturale si altele, mass-media, intalnirile din adolescenta si alte experiente in relatii. Modelele sinelui in relatiile cu altii care au fost descrise de teoreticienii care studiaza