Modalități de Diminuare a Stărilor Nevrotice la Bolnavii cu Diabet Zaharat

I N T R O D U C E R E

„Diabetul este cauzat de melancolie”.

Thomas Willis

Actualitatea cercetării. Pe lângă sfera psihică a omului un impact deosebit asupra personalităţii o poate avea şi sfera fiziologică, în acest context mi-am propus să cercetez impactul diabetului zaharat ca o puternică influentă asupra personalităţii, care la rândul ei poate fi supusă unor mari schimbări la nivel psihic - cognitiv, afectiv şi comportamental. Am decis să abordez aici stările nevrotice care afectează individul cu diabet şi modalităţile de diminuare a acestor stări nevrotice, cu ajutorul unui model de şedinţe de intervenţie în recuperarea sau adaptarea pacienţilor respectivi.

Toate sferele personalităţii pot suferi modificări în raport cu schimbările apărute din cauza diabetului. Printre acestea pot fi enumărate şi tulburările de ordin psihic precum nevrozele de mai multe tipuri: anxioasă, depresivă, astenică şi tulburări de alimentaţie. Astfel în acest proiect de cercetare dorec să elucidez unele posibilităţi de intervenţie în cazul acestor alianţe de dulburări psiho-somatice.

Un aspect dosebit în cauzalitatea diabetului zaharat îl joacă sfera emoţional-afectivă deoarece la acest nivel personalitatea uneori condiţionează situaţiile stresante şi le suportă mai mult sau mai puţin prin crearea unor mecanisme de coping. Însă acestea au un impact direct asupra organismului şi fiziologiei. Deoarece nu toţi indivizii pot suporta unele şi aceleaşi circumstanţe stresante, unii adoptă astfel de mecanisme care, însă puţin se adeveresc a fi eficiente şi crează un discomfort şi o stare generală de rău, aici intră în rol aspectul genetic, care este de asemenea deosebit de important ca factor al declanşării diabetului, deoarece acesta este în mare măsură o maladie ereditară, în alte cazuri este declanşată de patologii sau accidente.

Problema cercetării. În calitate de problemă a cercetării am stabilit adoptarea unor modalităţi de diminuare a stărilor nevrotice la persoanele cu diabet zaharat. Urmărirea în ce măsură acestea se pot aplica în dependenţă de nivelul acestor stări nevrotice.

Scopul cercetării. Diminuarea stărilor nevrotice la persoanele cu diabet zaharat cu ajutorul trainingurilor de grup şi modelului psihoterapeutic.

Obiectivele investigaţiei.

- Cercetarea teoretică şi identificarea concepţiilor cu referinţă la stările nevrotice: definiţie, caracteristici de bază, forme de manifestare, factori, etc.

- Determinarea nivelului stărilor nevrotice a persoanelor cu diabet chestionate;

- Proiectarea şi realizarea experimentului formativ în scopul diminuării stărilor nevrotice cu ajutorul metodelor şi tehnicilor stabilite;

Ipoteza cercetării. Tehnicile şi metodele psihoterapeutice pot diminua stările nevrotice la persoanele cu diabet zaharat.

Baza conceptuală a cercetării: abordări teoretice cu referinţă la conceptul de nevroză, diabet zaharat ca maladie psihosomatică,

Metode, procedee şi tehnici de cercetare.

Metode teoretice: analiza şi sinteza literaturii psihologice, metodico-ştiinţifice privind problema de cercetare lansată;

Metodele empirice: experimentul formativ a fost realizat prin utilizarea următoarelor metode: programe de ameliorare sau diminuare a stărilor nevrotice precum „Şcoala diabetului”, terapii de grup etc.

Baza experimentală a cercetării.

Persoane cu diabet zaharat care au o perioadă minima de 1 an de la debutul bolii.

Valoarea teoretică şi practică a lucrării. Poate avea o aplicare instructivă şi de informare pentru persoanele ce pot fi afectate de diabet sau cele deja afectate de aceasta maladie, cu scopul de ameliorare şi recuperare a stărilor nevrotice, depresive etc.

Termeni-cheie: stări nevrotice, depresie, anxietate, tulburări de alimentaţie, diabet zaharat, tehnici, metode psihoterapeutice.

CAPITOLUL I. Teorii despre diabetul zaharat şi impactul acestuia asupra pesonalităţii

Diabetul zaharat este o tulburare a metabolismului și sistemului vascular, care se manifestă prin faptul că organismul nu este în stare să asimileze în mod corespunzător glucoza, lipidele și proteinele. Aceasta este o boala cronica a schimbului de substanțe din organism, care se caracterizează printr-o acțiune insuficientă a insulinei. Diabetul zaharat este cea mai răspândită tulburare endocrină, întâlnită în rândul adolescenților. În ciuda faptului că patologic procesul de schimb implică nu numai hidrocarburile dar, de asemenea, grăsimile și proteinele, boala se bazează pe modificările nivelului glucozei în sânge.

Tipicele simptome clinice ale diabetului zaharat includ setea, uscăciune a gurii, poliurie (urinare abundentă, în cantităţi mari), nicturie (urinare frecventă pe timp noapte), scădere a greutăţii corporale. Adesea există polifagia (foame permanentă), care dispare repede. După care se alătură starea generală de rău, oboseală, slăbiciune, piele uscată. Se dezvoltă adesea piodermia (inflamații purulente ale pielii), furunculoza, leziuni fungice, leziuni ale pielii către colțurile gurii. Diagnosticul este confirmat prin detectarea glucozei în urină, uneori, acetonă și hiperglicemie [15, p. 356].

Originea diabetului implică mai mulți factori. Cel mai important dintre aceştia e cel ereditar. La apariția bolii, de asemenea, contribuie bolile infecțioase, circumstanțele stresante, un traumatism cranian. Demonstrat fiind, în special, faptul că stresul emoțional, prin intensificarea simpatico - adrenergică poate provoca diabetul sau ridica nivelul de glucoză în sânge și eliminarea sa în urină. În timp ce la oamenii sănătoși normoglicemia curând se ameliorează, la cei cu diabet aceasta nu se întâmplă [15, p. 360].

Potrivit lui Luban-Plozza și colab., există o conexiune psihofiziologică, manifestată în creșterea şi eliberarea de catecolamine în timpul extenuării mentale și suprasolicitării fizice și inhibarea eliberării de insulină din beta-celulele pancreasului, care pot modifica în aşa mod schimbul de carbohidraţi, cum este în diabet [16, p. 145].

Un risc ridicat al îmbolnăvirii este specific țărilor dezvoltate industrial, cum ar fi procentul de cazuri din Germania este de 2-3% [16, p. 146]. Etiologia și patogenia diferitelor forme de diabet zaharat nu sunt pe deplin înțelese.