Practică de specialitate - surprinderea diferențelor psihologice interindividuale

Am ales aceasta categorie de subiectii intrucat mi se pare interesant sa descoperi aspectele care ii determina pe doi indivizi, ambii cu rezultate scolare foarte bune, sa se indrepte spre doua domenii de activitate diametral opuse (subiectul I.R. – profil umanist, Facultatea de Limbi Moderne Aplicate; Subiectul S.S. – profil real, Facultatea de Geodezie si Cadastru). Pentru a sesiza aspectele psihologice care ar putea influnta optiunile pe plan profesional am ales trei dimensiuni relevante ale personalitatii unui individ: stilurile de gandire, trasaturile se personalitate si valorile profesionale. Aceste dimensiuni sunt determinante in alegerea unui domeniu de activitate. Trasaturile de personalitate dau predispozitii si afinitati pentru anumite tipuri de activitate (de exemplu, se considera ca o persoana activa, expansiva, de tip dominant nu va fi multumita si va rezista cu greu sa desfasoare o munca rutiniera, sedentara, de birou, care cere multa minutiozitate). Stilurile de gandire, caracteristice fiecarei persoane, vin sa completeze aceste predispozitii. Astfel, indivizii cu un stil de gandire intern vor prefera activitatile pe care le pot desfasura individual, in defavoarea sarcinilor care solicita lucrul in echipa. Valorile profesionale sunt cele care se leaga, indubitabil, daca nu de profesia aleasa, cel putin de modul in care acestia prefera sa-si desfasoare activitatea profesionala.

Pentru a evalua trasaturile de personalitate ale subiectului am ales chestionarul 16 PF, deoarece acopera o gama larga de factori de personalitate care ar putea fi relevanti pentru sectorul profesional ales de un individ: dimensiunile subordonare-dominare, ratiune-afectiune, practicism-idealism, integrare, nivel intelectual etc. Toate acestea pot oferi informatii pretioase asupra preferintelor si abilitatilor subiectilor pentru anumite tipuri de activitate. Pentru a stabili „modalitatea preferata de a gandi” (Sternberg) a subiectilor am aplicat Chestionarul pentru evaluarea stilului de gandire (varianta prescurtata). Aceasta metoda este eficienta intrucat, raportandu-se la o serie de criterii, sunt surprinse principalele stiluri de gandire. Iar pentru a ne apropia de scopul cercetarii, anume relevarea diferentelor interpersonale in orientarea profesionala, am aplicat si Chestionarul de interese profesionale (Tip Holland). Acest chestionar evidetiaza anumite tipuri de personalitate in raport domeniile care suscita interesul subiectilor. Este un tip de test care poate indica atat interesele ce tin de viata profesionala, de domeniul de studiu, cat si de activitatile preferate pentru timpul liber. Chestionarul este articulat pe principiul conform caruia activitatile care se realizeaza cu placere si daruire au, in general, rezultate superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ. Astfel, oamenii care desopera si se orienteaza spre domeniul car se potriveste tipologiei lor au mai multe sanse de a obtine satisfactie, succes si performanta in activitate. Din acest motiv, testul Holland se dovedste a fi extrem de util.

Analiza calitativa

Nume: I.R.

Varsta: 20 ani

Sex: feminin

Ocupatia: student – Facultatea de Limbi Moderne Aplicate

16PF

Cotele obtinute de subiect in cadrul testului releva faptul ca acesta are un nivel intelectual superior, este idealist, nelinistit, cu o mare tensiune energetica, completata de indrazneala. Gradul sau de integrare este redus, iar pe axa dihotomica Ratiune-Afectiune subiectul merge mai mult inspre afectiune, fiind mai degraba orientat spre oameni, este nerabdator, exigent, cu simt artistic, decat orientat spre sarcina, matur emotional, independent si suficient siesi.

Subiectul este deschis, cooperant, cald, lucru evidentiat de cotele ridicate obtinute la factorii Ciclotimie si Afectiune. Coopereaza bine cu ceilalti, este sociabil, amabil si sensibil. Este visator, introspectiv, are o imaginatie bogata si un simt artistic dezvoltat, dar se poate dovedi a fi usor exigent si nerabdator, mai ales fata de persoanele nerafinate, lipsite de finete si cu obiceiuri grosiere. Se adapteaza usor, prefera profesiile care ii dau posibilitati de contact, care presupun interactiuni frecvente cu alte persoane. Munca in grup ii este pe plac, iar un atuu in plus este acela ca memoreaza usor numele oamenilor. Este simplu, natural, sincer, spontan, mergand chiar spre o oarecare naivitate. Spiritul sau este eminamente femnin, ii place sa i se acorde atentie, aceasta putand evolua spre o dependenta fata de altii. Daca nu primeste atentia de care are nevoie poate sa devena agitat, tulburat, nelinistit si sa se simta exclus din grup. Cotele obtinute la anxietate sunt de nivel mediu superior. Subiectul este adesea prins intr-un conflict cu sine insusi si uneori se poate simti ca fiind un neadaptat ( Integrare – mediu inferior).

Subiectul dispune de o tensiune energetica ridicata. Nu poate sa ramana inactiv nici in momentele in care intervine surmenajul. Este in permanenta incordat, agitat, surescitat, avand mari resurse energetice. Acest hiperactivism se asociaza cu o stare pronuntata de anxietate declansata de diverse idei sumbre, care il nelinistesc. Este suspicios in ceea ce priveste oamenii si intentiile acestora, fiind chiar sceptic in anumite situatii. Dar scepticismul sau nu vine dintr-un simt practic accentuat, ci mai degraba de usoara sa tendinta spre anxietate. El este un idealist, cu o imaginatie vie si o gandire reflexiva. Este atras de ceea ce este nou si original. Desi cotele subiectului la dimensiunea ce marcheaza forta eului sunt mici, acestuia nu ii lipseste indrazneala. Este exigent, iritabil, hipersensibil, cu o stabilitate emotionala oscilanta si sensibil la oboseala nervoasa, dar poate deveni indraznet, sociabil si pregatit sa-si apere ideile novatoare. Inteligenta vie , orientata ideativ, bazata pe o gandire abstracta arata ca subiectul invata cu usurinta si perseverenta, sesizeaza rapid ideile, fiind capabil sa atinga un nivel cultural inalt.

Ceilalti factori se inscriu la un nivel mediu. Subiectul nu este nici excesiv de prudent, lent si linstit, dar nici nu se angajeaza intr-o activitate cu un entuziasm greu de stapanit, fara a lua in considerare posibilele repercusiuni. In raport cu ideile, traditiile, normele si ordinea deja existente are o atitudine moderata. Ii place sa inoveze, sa analizeze, are spirit critic dezvoltat, fara a „rasturna” insa tot ceea ce a fost creat in trecut. In grupul din care face parte, el nu este nici cel care urmareste cu orice pret sa preia conducerea, sa ii subordoneze pe ceilalti, dar nici nu se supune orbeste autoritatii. Isi doreste ca societatea sa il accepte, sa il aprobe si sa il admire, sa aprtina unui colectiv, dar fara a-si pierde independenta, fara a-si dizolva individualitatea in cadrul grupului.

Prin urmare, I.R. este o persoana inteligenta, dinamica, ce nu tolereaza inactivitatea nici in conditii de surmenaj, moderat in viziuni si opinii, dar cu un spirit critic bine dezvoltat. Este cald, amabil, sociabil, tinde sa se integreze in grupul din care face parte, pastrandu-si totusi individualitatea si un anumit grad de independenta. Are o imaginatie bogata si spirit inovator.