Reușitele elevilor și migrația

ÎNTRODUCERE

Actualitatea cercetării: Instabilitatea socio-economică din şi tranzitia interminbilă au determinat pe mulţi dintre concetăţeni să plece la muncă în străinătate pentru a-şi intreţine familia. Desigur, caştigurile obţinute sunt importante atât pentru familie, cât şi pentru economie. Insă această emigrare spre Vest are şi unele aspecte mai puţin dorite,cum ar fi destramarea familială şi „abandonul” copiilor la bunici sau la alte rude , cu consecinţe psihologice grave in timp, pentru aceştia.

Parţial, succesul şcolar este influenţat de resursele familiei copilului (financiare, educaţionale, timp liber, atenţie şi ajutor acordat copilului pentru munca şcolară, sprijin afectiv, supraveghere). Plecarea unui părinte sau a amândurora în străinătate pentru o perioadă mai lungă de timp poate determina apariţia unor probleme în performanţa şcolară în măsura în care funcţiile îndeplinite de părinţi nu sunt preluate de altcineva (părintele rămas singur, familia extinsă, persoana sau familia în grija căruia a rămas copilul). Pe de altă parte, resursele familiei şi alţi factori legaţi de implicarea părinţilor în cariera şcolară nu sunt singurii factori care contribuie la obţinerea unor rezultate şcolare bune. Alţi factori determinanţi pot fi legaţi de caracteristici ale copilului-adolescent (abilitatea mentală, atitudinea faţă de şcoală şi învăţătură, interesul şi timpul petrecut pentru a învăţa sau a-şi face temele) dar şi de caracteristici ale profesorilor şi şcolilor (calitatea profesorilor, interesul şi ajutorul acordat fiecărui elev, dotarea şcolilor), de influenţa prietenilor de aceeaşi vârstă (aspiraţii şi modele de comportament) şi a mentorilor sau personalităţilor admirate de cătreadolescent. Astfel, este posibil ca efectele negative ale plecării unui părinte în străinătate să poată fi diminuate prin acţiunea altor factori ca cei menţionaţi mai sus incluzând efectele pozitive ale plecării cum ar fi creşterea nivelului de trai, posibilitatea mai ridicată pentru copilul-adolescent de a călători în afara ţării şi contactul cu o altă cultură (.

În acest context se ridică întrebarea dacă într-adevăr plecarea părinţilor determină o scădere semnificativă în performanţele şcolare ale adolescenţilor şi dacă această situaţie influenţează şi alţi factori care contribuie la obţinerea unor bune rezultate la şcoală sau dacă, dimpotrivă, efectele negative ale plecării părinţilor sunt anulate prin intervenţia altor factori.

Motivaţia: Materialul de faţă îşi propune să studieze impactul plecării unuia sau ambilor părinţi în străinătate asupra rezultatelor şcolare ale copiilor-adolescenţi rămaşi acasă. Educaţia părinţilor se regăseşte şi ea printre factorii importanţi care influenţează rezultatele şcolare. Prestigiul ocupaţiona al părinţilor în schimb nu mai are contribuţii independente foarte importante în explicarea rezultatelor şcolare (dat fiind că prestigiul ocupaţional este corelat destul de puternic cu nivelul educaţional, ocupaţia nu mai are contribuţii adiţionale mari la explicarea rezultatelor şcolare). Numărul aproximativ de ore pe săptămână pe primul ca importananţă în grupul de adolescenţi cu cel puţin un părinte plecat şi în grupul de adolescenţi fără părinţi emigranţi. Este interesant că relaţia acestui factor cu rezultatele şcolare concurează şi chiar depăşeşte în intensitate relaţia dotării materiale a gospodăriei cu rezultatele şcolare şi relaţia educaţiei parentale cu rezultatele şcolare. Acest lucru este explicabil dacă luăm în calcul faptul că deprinderile de muncă şcolară (măsurate de numărul de ore petrecute învăţând şi pentru teme) sunt mai direct legate de procesul de dezvoltare cognitivă a copilului.

Gradul de cercetare a problemei: Fenomenul migraţiune în masă în ultimul deceniu şi a consecinţei ei asupra mediului familial, inclusiv a adolescenţilor a devenit obiect de studiu şi discuţii a instituţiilor statale, organismelor internaţionale, societăţii civile, mass-media. Un interes aparte acordă problemei respective mediul academic, aspecte ale temei cercetate de noi constituind teme de dispută ale savantilor pedagogici sau psihologi, teme ale articolelor ştiinţifice, teyelor de doctorat sau masterat. Stresul relaţional produs de separările şi reunirile dintre părinţi şi copii constituie centrul experienţei noului imigrant, drept pentru care necesită atenţie specială în acest sens. Globalizarea economică a afectat relaţii de îngrijire esenţiale, cum ar fi separarea şi reunirea mamei de copii (Suarez-Orozco, Todorova şi Louie, 2002).

Aceasta este cea mai dramatică situaţie de a fi nevoit să trăieşti cu două inimi, precum evocă relevant titlul articolului „Sunt Aici dar sunt Acolo” (Hondagneu-Sotelo şi Avila, 1997). Migraţia implică întotdeauna separare. Adesea separă familiile nucleare de familiile extinse. Până recent, un tată migra, la început singur, iar apoi se reunea în ţara adoptivă cu soţia şi copiii în momentul în care devenea capabil să îi întreţină din punct de vedere financiar. În prezent, există o plecare fără precedent a mamelor singure sau câteodată însoţite de soţi, în căutare de muncă lăsându-şi copiii în grija rudelor (Llerena-Quinn şi Pravder- Mirkin, 2005) pentru câteva luni sau mai mulţi ani. Capitalismul global a contribuit la feminizarea migraţiei prin apariţia oportunităţilor de muncă pentru femei în multe ţări. Dacă luăm în considerare faptul că a lăsa un copil în grija rudelor este de fapt o formă de asistenţă maternală în familie (Soto, 1987), putem să extrapolăm câteva similarităţi cu alte familii de asistenţă maternală. Minuchin, Colapinto şi Minuchin (1998) au accentuat faptul că

pentru familiile de asistenţă maternală principalul obiectiv trebuie să fie menţinerea legăturii dintre mama biologică, îngrijitorul temporar şi copil.

Obiectul cercetării: Rezultatele şcolare ale elevilor adolescenţi care au părinţii plecaţi la muncă peste hotare.

Scopul cercetării este de a determina influenţa migraţiei familiilor (unul sau ambii părinţi) asupra performanţelor şcolare ale copiilor lor de vârstă adolescentă (rămaşi în ţară să frecventeze cursurile).

Ipoteza cercetării:

- Condiţionată: Plecarea părinţilor să lucreze în străinătate lăsându-şi copiii acasă să frecventeze cursurile şcolare determină o scădere a performanţelor şcolare a acestora cel puţin pe perioada cât ei sunt plecaţi..

Afirmativă:

1.Daca relatia parinti-copii ar fi apropiata,atunci rezultatele scolare ar fi mai ridicate.

2.Cu cat parintii sunt mai mult plecati in strainatate,cu atat copiii se interiorizeaza.