Plan de lecție - realizarea unui proiect de lecție la disciplina tehnologia chimică

ARIA CURRICULARĂ : Tehnologii

PROFILUL : Chimie industrială

CLASA : a Xa

PROFESOR : Stoica Roxana-Elena

TIPUL LECŢIEI : Mixtă (predare - învăţare)

TEMA LECŢIEI : Poluarea

LOCUL DE DESFĂŞURARE : Sala de clasa

TIPUL CLASEI : Nivel mediu

OBIECTIVE FUNDAMENTELE : Ciclul de orientare pentru profil

OBIECTIVE SPECIFICE (OPERAŢIONALE):

La sfarşitul activitătii elevii trebuie să stie:

-să definească noţiunea de poluare pe baza textului din manual;

-să scrie 3 tipuri de poluare având la bază noţiunile prezentate anterior;

-să enunţe factori ai poluării pe baza notitelor;

-să explice structura alcanilor(metanului si etanului) pe baza unei planse;

-să numeasca sursele naturale de alcani avand la baza manualul;

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT FOLOSITE:

-manualul

-fişa de lucru ataşată

STRATEGIA DIDACTICA:

-conversaţia

-problematizarea pentru dezvoltarea gândirii logice şi a capacităţii de analiză a elevilor

-observaţia dirijata şi descoperirea.

DESFASURAREA LECTIEI

MOMENTUL ORGANIZATORIC

-prezenţa

-verificarea cunoştinţelor (probleme şi întrebări).

PREDAREA NOILOR CUNOŞTINŢE

Interacţiunea dintre om şi natură

Mediul natural constituie un sistem alcătuit din componente naturale (relief, structură geologică şi resurse). Mediul înconjurător reprezintă totalitatea componentelor naturale şi a celor create prin activităţi umane,care se intercondiţionează, asigurând un echilibru ecologic. Mediul înconjurător este mediul natural influenţat de om, atât pozitiv cât şi negativ.

Multă vreme mediul n-a fost influenţat de om şi de activitatea acestuia. Omul aflat în stadiul de culegător şi de vânător era foarte bine integrat mediului şi nu îi aducea daune. În urmă cu circa 8000 de ani, omul devine un factor activ în modificarea naturii, prin practicarea agriculturii, creşterea animalelor şi realizarea de aşezări. Ca urmare, defrişează pădurea pentru a face loc ogoarelor, degradează pământul prin păşunatul excesiv, irigă terenurile.

Iată câteva din excesele impactului om-natură ce au devenit tot mai evidente în secolul al XX-lea:

● extragerea, anual, a peste 20 de miliarde de tone de rocă, a peste 10 miliarde de tone de combustibili minerali fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale);

● dublarea suprafeţei terenurilor agricole, în principal în dauna pădurilor;

● dispariţia a câteva sute de specii de vieţuitoare, mult mai multe aflându-se pe cale de dispariţie;

● invadarea mediului ambiant cu cantităţi tot mai mari de emanaţii toxice (fum şi gaze), pesticide, deşeuri si reziduuri şi alte substanţe chimice dăunătoare vieţii;

● răspândirea poluanţilor mediului pe toată întinderea Pământului.

Poluarea. Tipuri de poluare

Poluare-modificarea compoziţiei iniţiale a elementelor naturale (apă, aer, sol) prin introducerea unor produse chimice rezultate din activităţile economice. Tipuri de poluare:

● Poluarea aerului – reprezintă fenomenul cel mai uşor de sesizat şi se manifestă prin eliberarea în atmosferă a unor produse chimice (noxe) care îi modifică negativ caracteristicile iniţiale. Principalele surse de poluare a aerului:

- activităţile industriale – industria metalurgică, a energiei electrice, industria chimică, a materialelor de construcţie, ş.a.

- activitatea urbană şi rurală – încălzirea tradiţională a locuinţelor, arderea deşeurilor menajere;

- transporturile – îndeosebi transporturile rutiere datorită arderii combustibililor fosili, gazelor de eşapament, benzinei tratată cu plumb;

- accidente tehnologice – erupţia unor sonde de petrol sau gaze naturale;

- arderea substanţelor organice – lemn,paie;

● Poluarea apelor – constă în modificarea calităţilor fizice, chimice şi biologice ale apelor, produsă de activităţile umane, făcându-le improprii pentru folosirea normală. Surse principale de poluare a apelor:

- produsele petroliere – prin deversarea lor accidentală în porturi, în largul mării, în râuri, lacuri şi în pânza freatică, prin spălarea tancurilor petroliere;

- industria chimică – prin apele uzate netratate evacuate de uzine şi altele;

- deşeuri metalice – cele mai periculoase fiind cele de Hg şi Pb;

- deşeuri radioactive – unele fiind depozitate pe fundul mărilor în recipiente, altele pur şi simplu aruncate;

- chimizarea şi irigarea agriculturii, mari cantităţi de substanţe chimice fiind spălate şi drenate în albiile râurilor;

- zootehnia, prin deşeurile organice ajunse în apele subterane şi în pânza freatică.

- activitatea urbană şi rurală – de exemplu deversarea detergenţilor.

● Poluarea solului – reprezintă introducerea în sol a unor substanţe care modifică circuitele naturale şi compoziţia solului. Principalele surse de poluare a solului:

- pesticidele şi îngrăşămintele chimice folosite în agricultură;

- deşeuri de natură industrială şi menajeră;

- irigaţii făcute neraţional care duc la salinizare sau umiditate exagerată;

- pulberi şi gaze nocive din aer;

- ape reziduale.

Alte tipuri de poluare:

● Poluarea radioactivă – reprezintă introducerea în mediu a unor substanţe sau deşeuri care duc la creşterea nivelului radioactivităţii peste limitele admise. În ţara noastră poluarea radioactivă este aproape imperceptibilă. În anumite situaţii (cum a fost cazul avariei de la centrala atomoelectrică din Cernobâl - Ucraina), substanţele radioactive sunt transportate la distanţe mari de locul lor de origine. Centrala atomoelectrică de la Cernavodă este considerată una dintre cele mai sigure din punct de vedere al riscurilor unui accident.

● Poluarea sonoră – deşi este un tip de poluare a aerului, nu se manifestă prin noxe de natură chimică, ci prin zgomot.