Mortalitatea infantilă în regiunea de nord-vest

I. Introducere

Prezentul referat cuprinde trăsături fundamentale și date statistice oficiale despre mortalitatea infantilă din Regiunea Nord-Vest a României, despre județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare și Maramureș.

Am ales aceast regiune pentru cercetare deoarece mi s-a parut mai puțin exploatată și mediatizată din toate punctele de vedere. Mortalitatea infantilă este un fenomen important care trebuie analizat și cercetat pentru a evita creșterea ratei în orice regiune a țării, totodată și o scădere a populației tinere.

Dintre mortalitățile specifice după vârstă, cea mai importantă este mortalitatea nou-născuților până la împlinirea vârstei de un an, numită mortalitate infantilă.

În țările în curs de dezvoltare, mortalitatea infantilă este foarte ridicată; sunt țări în care al cincilea nou-născut moare înainte de a împlini vârsta de un an. În țările dezvoltate, mortalitatea infantilă este scăzută.

Aceasta poate fi de două tipuri: endogenă și exogenă. Cea endogenă este determinată de caracteristicile intime ale individului, iar cea exogenă este cea provocată de cauze externe. Mai poate fi clasificată și în mortalitate neonatală (până la 28 zile) și postneonatală (între 28 și 364 zile).

Cele mai importante cauze care duc la mortalitate infantilă sunt: probleme la naștere, grautate mică la naștere sau naștere prematură, sindrom de moarte subită, complicații ale sarcinii, sindrom de stres respirator, complicații cardiace sau probleme de placentă, infecții, accidente, hipoxie sau asfixie la naștere și pneumonie sau gripă.

Proiectul este alcătuit din patru capitole, o introducere, două capitole cu prezentarea și analiza datelor statistice și cu graficele aferente și ultimul capitol cu concluzii și propuneri asupra acestui fenomen.

II. Mortalitatea infantilă în România

Cercetarea mortalității pe cauze se realizează din două perspective: pe de o parte, se identifică factorii socio-economici și de comportament care influențează mortalitatea; pe de altă parte, se studiază decesele pe cause de deces (motivul organic al decesului, cel constatat de medic).

Prin modul său de calcul -număr de decese sub 1 an la 1000 născuți vii-, rata mortalității infantile este neinfluențată de structura pe vârste, situație caracteristică calculului ratei brute de mortalitate. Nivelul acestui fenomen demografic depinde de de numeroși factori, în rândul cărora predomină nivelul de instrucție generală a mamelor, educația sanitară, modelele alimentare, pe de o parte, iar pe de altă parte, rețeaua și eficacitatea sistemului medical de pediatrie. Altfel spus, spre deosebire de alți indici demografici a căror mărime este în mare măsură influențată de factori economici, mortalitatea infantilă se află mai curând sub impactul variabilelor educaționale, psihologice, cultural. Desigur, această acțune specific trebuie văzută în cadrul mai general al dezvoltării social-economice, al ridicării standardului de viață al populației. Așa cum există țări în curs de dezvoltare unde mortalitatea infantilă este relative scăzută, la scară națională – cum se va arăta în continuare – constatăm județe care au niveluri scăzute de mortalitate infantilă – Suceava, Covasna, Vâlcea – deși în ierarhia economic ele ocupă locuri mai modeste.

Cu mulți ani în urmă, marele demograf francez Alfred Sauvy a spus în privința moralității infantile: „ l’ignorance est plus meurtriere que la misere”, subliniind astfel importanța decisivă a factorului educațional și cultural în reducerea mortalității infantile. Nu este deci întâmplător că, în toate studiile și modelele demo-economice cu ajutorul cărora se stabilesc ierarhii ale țărilor după nivelul de dezvoltare social-economică, mortalitatea infantilă figurează – împreună cu speranța de viață la naștere – printre indicii fundamentali, exprimând, în ultimă analiză, nivelul civilizației și culturii unei populații, calitatea vieții acestora.

Variația acestui important indicator pe provincii istorice, sub aspectul dinamic, se prezintă ca în tabelul nr. 1.