Servicii gratuite pentru populație - sănătatea

1.SERVICII PENTRU POPULAȚIE: CLASIFICARE, ROL

Obiectivul final al demersurilor de politică economică si socială este satisfacerea la nivel corespunzător a cerintelor societătii moderne, a nevoilor de trai materiale si spirituale ale populatiei. Un rol esential în această privintă îl au serviciile, care, satisfac o paletă largă de trebuinte ale oamenilor, începând de la cele primare (de transport, de asigurare a conditiilor de bază ale existentei: apă, căldură, energie electrică, de îngrijire a sănătătii, de comunicare etc.) si până la cele de nivel superior legate de asigurarea confortului, ridicarea nivelului de cultură, petrecerea agreabilă a timpului liber etc.

Pe măsura progresului societătii, inventarea de noi produse si servicii, însotită de cresterea veniturilor si a timpului liber al populatiei conduc la o crestere exponentială a nevoilor si cererii de servicii.

Serviciile destinate populatiei au în primul rând rolul de a satisface multitudinea trebuintelor oamenilor si de a stimula dezvoltarea personalitătii umane.

Astfel, serviciile destinate populatiei se regăsesc, în principal, în sfera consumului, influentând nivelul si calitatea acestuia; în acelasi timp însă, ele se întâlnesc si în sfera distributiei, implicându-se, în acest caz, în reluarea ciclului productiei bunurilor materiale, chiar si în accelerarea lui, participând, în acest fel, la progresul general al societătii.

De asemenea, alte servicii pentru populatie cum ar fi: învătământul, sănătatea, cultura, turismul etc. pot fi considerate, în acelasi timp, servicii pentru productie deoarece formează, întretin, refac fizic si psihic forta de muncă, factor recunoscut ca fiind primordial în cresterea productiei în societatea contemporană.

În corelatie cu structura diversificată a cerintelor si cursul ascendent al evolutiei lor, serviciile pentru populatie se etalează într-o gamă variată de activităti; diversitatea lor se manifestă si ca urmare a conditiilor în care sunt oferite, a functiilor pe care le îndeplinesc, a caracteristicilor beneficiarilor, a modului de organizare si finantare etc. Existenta unei largi tipologii a serviciilor pentru populatie aduce în discutie, pentru analiza si întelegerea fenomenului, necesitatea structurării acestora, definirii unor categorii omogene, cu un comportament similar.

După natura relatiilor economice si financiare ce intervin între prestator (producător) si beneficiar, serviciile pentru populatie se divid în două mari grupe:

- servicii de piată, plătite de populatie si procurate prin acte de vânzare-cumpărare. În economia de piată, aceste servicii, cum ar fi cele de: transport, postă si telecomunicatii, turism, spălătorie si curătătorie etc., detin ponderea majoritară în structura consumului de servicii al populatiei;

- servicii non-market (ne-marfă), cu titlu gratuit sau qvasi-gratuit, finantarea lor realizându-se pe cale publică, din bugetul de stat: învătământul public, sănătate, cultură, administratie publică, ordine publică, apărare, activităti sportive.

După caracteristicile beneficiarului pot fi identificate două grupe ale serviciilor pentru populatie, si anume:

- servicii personale, la care cetătenii apelează în mod direct, procesându-se prin relatii de cumpărare, prin intermediul pietei, consumul fiind individualizat la nivelul persoanei, al familiei sau gospodăriei. Ele cuprind o gamă largă de activităti ( închiriere, reparatii, turism, îngrijirea sănătătii, de spălătorie si curătătorie etc.)

- servicii colective, numite si ”utilităti publice” înseamnă toate prestatiile în furnizarea cărora participă statul, fie printr-un raport financiar, fie definind conditiile în care sunt oferite. De regulă, acestea sunt gratuite sau cu înlesniri de plată, fiind caracterizare prin non-rivalitatea si non-excluderea consumului. La rândul lor, aceste servicii pot fi personalizate (individualizate), ca de exemplu: învătământul, sănătatea, asistenta socială sau destinate colectivitătii în ansamblul său : apărarea natională, ordinea publică, iluminatul public, protectia mediului etc.

Din punct de vedere existential, serviciile din sfera consumului se structurează în:

- servicii independente, cu existentă în sine, respectiv cele care pot fi în relatii de substituire sau de indiferentă fată de consumul de bunuri materiale. Acestea au rolul de a completa paleta sortimentală a bunurilor de consum, de a satisface nevoi ce nu au corespondent în bunuri sau de a înlocui unele produse în consum, satisfăcând în acest caz la un nivel superior nevoile respective.

- servicii asociate bunurilor, care adaugă utilităti noi bunurilor pe care le însotesc, sporindu-le valoarea si performantele în utilizare.

În functie de continutul activitătii, serviciile pentru populatie pot fi:

- servicii cu caracter industrial, similare – prin tehnicile de productie si organizare. - servicii cu caracter neindustrial, respectiv cele adaptate specificului cererii persoanei cale le solicită: medicale, cultural-recreative, postă, coafură.