Traficul de ființe umane - aspecte generale

Întroducere

Actualitatea temei. Traficul de fiinţe umane reprezintă o realitate complexă a zilelor noastre, fiind considerat un domeniu prioritar de acţiune în lupta împotriva criminalitaţii.

În ultimii ani traficul de fiinţe umane ia amploare în comunitatea internaţională, manifestîndu-se în special în Republica Moldova şi noile state ale CSI. Conform datelor prezentate de mai multe ONG-ri din strainătate, active în domeniul anti-trafic în special cele care oferă asistenţă persoanelor traficate, circa 50 la sută din benificiarii lor sunt femei din Republica Moldova.

La ora actuală, traficul de fiinţe umane reprezintă una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă umanitatea. În fiecare an, sute de mii de femei, copii şi bărbaţi devin victime ale traficului. Raportul cu privire la Traficul de Persoane, publicat de către Departamentul de Stat al SUA estimează că anual sunt traficate între 800 000 şi 900 000 de persoane. În ultimii ani, a sporit şi numărul de bărbaţi traficaţi, în special, în scopul muncii forţate.

Raportul Organizaţiei Internaţionale a Muncii cu privire la Munca Forţată (publicat în iunie 2005) indică faptul că, în prezent, în lume sunt peste 12 milioane de persoane traficate, dintre care peste 7 milioane în scopul muncii forţate, iar peste 1,5 milioane – în scopul exploatării sexuale.

Deşi existenţa problemei traficului de fiinţe umane în general, precum şi a traficului de femei în particular a fost recunoscută de putere şi chiar actuala guvernare şi-a asumat anumite obligaţiuni privind combaterea fenomenului, se resimte necesitatea unei implicări mai active a Guvernului, întreprinderea unor măsuri mult mai concrete şi de lungă durată. Mai activa în această ordine de idei se dovedeşte a fi societatea civilă, în particular organizaţiile neguvernamentale care au drept obiectiv direct sau indirect, contracararea acestui fenomen.

În acest sens în ultimii ani, perioada de tranziţie, tot mai simţită se face problema respectării drepturilor universale ale omului. Una din cele mai grave forme de încăcare a drepturilor omului, care se face tot mai simţita în lumea contemporana, este traficul de fiinţe umane.

Scopul tezei- este de a prezenta fenomenul traficului de femei în Republica Moldova, precum şi care sunt consecinţele acestui fenomen,. La fel şi despre metodele şi mecanizmele de prevenire şi combatere a lui. Pentru a atinge acest scop avem nevoie de urmatoarele obiective:

- Difinirea fenomenului traficului de femei;

- Determinarea cauzelor apariției traficului de femei;

- Indentificarea formelor a tipurilor trficului de fiinte umane;

- Indentificarea legislaţiei internaţionale şi naţionale în domeniul traficului de femei;

- Determinarea modalitatilor de recrutare;

- Analiza rolului ONG-urilor in prevenirea traficului de femei;

- Analiza formelor de protectie pentru femeile traficate.

Gradul de investigare a problemei o cuprind urmatoarele surse :

1) „ Prevenirea traficului de femei”, Centrul Internaţional pentru Protecţia şi

Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”, Chişinău 2003 – această lucrare impune unele precizări referitoare la noţiunea „traficului de femei” şi „trafic de fiinţe umane”, pentru a nu trezi confuzii în ceea ce priveşte utilizarea corectă a acestui termen în sens juridic;

2) „Traficul de femei- fenomen şi crimă”, Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeei „La Strada”, Chişinău 2004-lucrarea reflectă cauzele, premisele şi factorii favorizanţi ai traficului de femei.

3) „Contracararea traficului cu fiinţe umane”, Centrul Internaţional pentru Proţecţia şi Promovarea Drepturilor Femeei „La Strada”, Chişinau 2004 – această lucrare conţine repere legislative internaţionale şi naţionale în combaterea traficului cu fiinţe umane.

Baza metodologică – în această lucrare am folosit metodele pe care leam elaborat este ancheta sociologica si tehnica chestionarului. Am folosit aceasta metodă deoarice aplicarea acestor metode de cercetare, ne-au servit în mare măsură în prelucrarea informaţiei privind traficul de femei şi prezentarea acesteia într-o formă mai accesibilă, sintetică şi relevantă.

Structura lucrării. Lucrarea este compusă din introducere, două capitole, încheiere si anexă. În introducere este argumentată actualitatea temei investigate, se analizează gradul de cercetare ştiinţific, sunt determinate scopul şi obiectivele lucrării, este semnalată originalitatea ştiinţifică a lucrării.

Capitolul întîi denumit „Traficul de fiinţe umane – abordări teoretice” cuprinde trei paragrafe: paragraful întîi „Delimitări conceptuale ale traficului de fiinţe umane” cel de-al doilea „Premisele apariţiei şi cauzele extinderii traficului de femei” şi cel de-al treilea „Modalităţile de recrutare ale victimelor traficului de femei”. Acest capitol cuprinde diferite concepte privind traficul de fiinţe umane în general, precum şi a traficului de femei în particular din diverse modalităţi de abordare, pecum şi cauzele şi factorii favorizanţi ai apariţiei traficului de femei, actorii şi mecanismul de recrutare. Aici sunt menţionate şi categoriile de femei care devin victime ale traficului de femei.

Al doilea capitol numit „Mecanismul de prevenire şi combatere al traficului de femei” cu paragrafele „Prevederile legislative internaţionale şi naţionale în prevenirea şi combaterea traficului de femei”, şi „Rolul ONG – urilor în prevenirea traficului de femei în Republica Moldova” şi cel de-al treilea ”Protecţia şi asistenţa victimelor traficului de fiinţe umane,, relatează diverse modalităţi de prevenire şi combatere a traficului în prisma tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte precum şi a propriilor eforturi şi ne oferă posibilitatea de a studia fenomenul din punct de vedere al legislaţiei internaţionale în comparaţie cu cea regională. În capitolul doi sunt de asemenea evedenţiate structurile neguvernamentale care sau inclus în contracararea acestui fenomen şi presupun activităţi de prevenire prin informarea grupurilor de risc, şi – a publicului larg, acordarea asistenţei necesare persoanelor traficate, stabilirea şi menţinerea relaţiilor cu organizaţiile internaţionale, colaborarea cu structurile de stat şi alte modalităţi de persecutare cu ajutorul organelor de poliţie, bisericii, mass-media etc.

CAPITOLUL I. TRAFICUL DE FIINȚE UMANE- ABORDĂRI TEORETICE

§ 1.Delimitări conceptuale ale traficului de fiinţe umane

Pentru o mai bună înţelegere a fenomenului de trafic de persoane şi pentru a-i da o definiţie clară şi fără echivoc, vom face o scurtă incursiune istorică privind evoluţia conceptului trafic de fiinţe umane.

Noţiunile femeie sclavă, femeie vîndută, femeie luată în robie nu sunt deloc noi; pe parcursul istoriei aceste fenomene s-au manifestat la noi şi în timpul jugului turcesc, dar şi în relaţiile diplomatice ale domnitorilor moldoveni cu suveranii statelor vecine.

În epoca contemporană, acest fenomen a căpatat o formulă mult mai concretă, devenind chiar o întreagă industrie supranumită şi „comerţ cu sclave albe”. Drept rezultat, în 1904, la Paris, majoritatea statelor din Europa au semnat o Conventie Internaţională ce prevedea lupta cu comerţul de sclave albe. La acel moment, traficul însemna mişcarea sau transportarea femeii pentru scopuri imorale, adică prostituţie. Iniţial, definiţia presupunea traversarea hotarelor, însă în 1910, o nouă definiţie recunoştea că traficul de femei poate avea loc şi în cadrul hotarelor unei ţări.

Mai tîrziu acest termen – comerţ cu sclave albe - s-a extins şi asupra noţiunii de trafic în general: importul de femei dintr-o ţară în alta sau în calitate de „mirese prin corespondenţă”, de servitoare, chelneriţe, dansatoare, fotomodel, care de cele mai dese ori sfîrşesc cu „angajarea” forţată prin înşelăciune sau ameninţare, în industria sexului.