Cuprins
- Discuţii date de proiect :
- 1.Care este,în opinia dumneavoastră, importanţa stabilirii unor obiective clare şi precise în realizarea cu succes a unei cercetări statistice ? Argumentaţi .
- 2.Ce metode de eşantionare cunoscute s-ar fi pretat mai bine studiului de faţă? Argumentaţi .
- 3.Care sunt atributele pe care trebuie să le aibă un eşantion pentru ca rezultatele obţinute în urma cercetării lui să poată fi extrapolate asupra întregii populaţii ? Câte au fost respectate în studiul de faţă ? Argumentaţi răspunsul .
- 4.Care sunt tipurile de întrebări utilizate în realizarea unui chestionar ? Enumeraţi-le după mai multe criterii de grupare.
- 5.Care sunt etapele de parcurs în realizarea în bune condiţii a unui studiu statistic ? Câte au fost de respectate în acest studiu ? Comentaţi .
- 6.Care sunt minusurile chestionarului acestui studiu ?
- 7.Concepeţi un alt chestionar prin care să eliminaţi greşelile şi neajunsurile .
- 8.Care este părerea dumneavoastră despre acest studiu privit în ansamblu ? Argumentaţi.
- 9.Care credeţi că este metoda cea mai buna de prezentare a rezultatelor unui studiu : prin tabele de frecvenţe sau reprezentare grafică ? Argumentaţi .
- 10.Realizaţi o alta prezentare a rezultatelor în care să combinaţi metodele de prezentare a informaţiilor obţinute.
- Discuţii alese de echipă :
- 11.Care este părerea dumneavoastră despre partea teoretică a studiului. Comentaţi .
- 12.Care ar fi, în opinia dumneavoastră, obiectivele cercetării aşa cum reies din chestionarul anchetei utilizat în studiul ?
- 13.Ce sunt întrebările de identificare şi care este rolul lor în cadrul chestionarului ?
- 14.Ce alte variante de prezentare grafică a rezultatelor cunoaşteţi ? Realizaţi o prezentare grafică utilizând modalitatea pe care o consideraţi cea mai sugestivă pentru prezentarea rezultatelor proiectului.
- 15.Care este metoda de eşantionare folosită în sondajul din proiect. Argumentaţi . Ce alte metode de selecţie mai cunoaşteţi ?
Extras din proiect
1.Care este,în opinia dumneavoastră, importanţa stabilirii unor obiective clare şi precise în realizarea cu succes a unei cercetări statistice ? Argumentaţi .
Obiectivul fundamental al statisticii ca ştiinţă este generalizarea experienţei acumulate de practică, elaborarea şi examinarea critică a indicatorilor folosiţi şi a metodelor de calcul şi analiză a acestora, precum şi perfecţionarea lor continuă în vederea îmbunătăţirii practicii în acest domeniu. Principalul rezultat al activităţii ştiinţifice în domeniul statisticii îl constituie indicatorii statistici, fundamentaţi din punct de vedere ştiinţific, care reflectă veridic realitatea şi care trebuie folosiţi întotdeauna în cercetarea şi determinarea realităţii concrete atât în conţinutul şi în forma de manifestare a fenomenelor şi proceselor cercetate.
Stabilirea unor obiective clare şi precise reprezintă punctul de plecare al unei cercetări statistice deoarece este foarte important a se clarifica încă de la început scopul cercetării, pentru a putea obţine rezultate pe măsura aşteptărilor. Cu cât obiectivul este mai clar şi precis , cu atât şi organizarea muncii pentru îndeplinirea obiectivelor este mai riguroasă, mai bine pusă la punct şi totodată rezultatul obţinut mai satisfăcător pentru cei care l-au început.
În general studiul statistic trebuie să evidenţieze corect fenomenul cercetat pentru că el poate fi un punct de referinţă pentru cei care apelează la informaţii de acest gen.
2.Ce metode de eşantionare cunoscute s-ar fi pretat mai bine studiului de faţă? Argumentaţi .
În cazul cercetării privind opiniile elevilor din anii terminali ai liceelor din oraşul Suceava asupra alegerii viitoarei profesii s-a folosit selecţia aleatoare (întâmplătoare) care constituie modelul de bază utilizat pentru asigurarea reprezentativităţii eşantionului. Însă în cercetarea de faţă nu s-a specificat procedeul folosit pentru selecţia aleatoare.
Stabilirea eşantionului în selecţia aleatoare se realizează prin : procedeul tragerii la sorţi, procedeul cu numere întâmplătoare şi procedeul selecţiei mecanice.
În studiul de faţă metoda de eşantionare care s-ar fi pretat mai bine ar fi fost procedeul selecţiei mecanice care se foloseşte după ce unităţile statistice se ordonează după o caracteristică oarecare neesenţială (denumirea străzii, ordinea alfabetică, etc) şi sunt înscrise într-o listă. Formarea eşantionului este precedată de stabilirea pasului de numărare ( k ) calculat după formula k = N / n ,care împarte colectivitatea totală în grupe de volum egale. Prin tragerea la sorţi se selectează la întâmplare o unitate din prima gupă, la care se adaugă succesiv pasul de numărare până la obţinerea celor „ n „ unităţi.
Pentru studiul nostru, vom grupa cei 1727 de elevi după numărul matriceal, atribuit fiecărui elev în momentul înscrierii la liceu. Vom considera că numerele matriceale au ca punct de start „0001” şi punct de sfârşit „1727” şi elevii sunt în ordine alfabetică înregistraţi.
Vom afla „k” , ştiind că N=1727 şi n=200.
k = N / n = 1727 / 200 = 8,635 ≈ 9
Vom constitui 200 de intervale egale:
[1 – 10]
[10 – 20)
[20 – 30)
[30 – 40)
[40 – 50)
[50 – 60)
………
[1700 – 1710)
[1710 – 1720)
[1720 – 1730)
Prin tragere la sorţi vom alege din fiecare interval câte un număr corespunzător unui elev, până vom ajunge la „n” adică la 200, eşantionul ales. Prin această metodă se evită subiectivitatea în alegerea eşantionului deoarece elevii fiind reprezentaţi de numărul matricol şi nu de numele lor, deci obiectivitate maximă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ancheta Statistica privind Opiniile Elevilor din Anii Terminali ai Liceelor din Orasul Suceava, Asupra Alegerii Viitoarei Profesii.doc