Cuprins
- 1. Obiectivul proiectului 4
- 2. Analiza statistică a unei serii de date inregistreate la un moment dat 8
- 2.1. Alegerea variabilelor statistice 8
- 2.2. Analiza statistică univariata a variabilelor statistice 9
- 2.2.1. Analiza statistică univariata a variabilelor cantitative 9
- 2.2.2. Analiza statistică univariata a variabilelor calitative 17
- 2.3.Analiza statistică bivariata a variabilelor statistice 19
- 2.3.1. Analiza statistica bivariata a variabilelor cantitative 19
- 2.3.2. Analiza statistica bivariata a variabilelor calitative 20
- 2.4. Estimarea prin interval de încredere a mediei şi a proporţiei 21
- 2.5. Testarea statistică 25
- 2.5.1. Testarea ipotezelor asupra unui eşantion 25
- 2. Analiza statistică descriptivă a unei serii de timp 26
- 3.1.Alegerea variabilei statistice 26
- 3.2. Analiza statistică folosind indicatorii statistici 27
- 3.2.1. Indicatorii absoluţi 27
- 3.2.2. Indicatorii relativi 28
- 3.2.3. Indicatorii exprimaţi prin valori medii 30
- 3. Concluzii 31
- 4. Bibliografie 32
Extras din proiect
1.Obiectivul proiectului
Obiectivul de studiu al acestui proiect îl constituie analiza statistică a unui fenomen îndelung discutat în ultima perioadă de timp, şi anume rata șomajului în România şi numărul populaţiei în continuă descreştere, analizate în profil teritorial.
Conform specialiştilor șomajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzător, care include în sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice și morale.
Dictionarul explicativ al limbii române, definește șomajul ca un fenomen economic caracteristic societății capitaliste, și reprezintă acea parte din salariați ramași fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea și oferta de forta de muncă.
Este o stare negativă a economiei ce constă în nefolosirea unei parti din forța de muncă salariată.
Somajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea încrederii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea și apariția sentimentelor de alienare și excludere din viața normală, ceea ce provoacă tensiuni și amenință stabilitatea vieții sociale.
Somajul se manifestă inegal pe regiuni, județe, perioade, sexe, vârstă, calificare profesională. Afectează de cele mai multe ori tinerii și femeile, iar prelungirea în timp mărește riscul degradării competenei profesionale și creează dificultatea de reintegrare pe piața muncii.
Somajul de lungă durată duce la descalificarea personei respective. Aceasta uită gesturilor profesionale, pierde ritmul de muncă, facându-l pe somer mai puțin competitiv și totodată antrenând neîncrederea în rândul potentialilor angajatori.
Cel de-al doilea obiectiv urmărit spre finalul proiectului îl constituie numărul de emigranți români analizați pe o perioadă de 9 ani.
Notiunea de emigrant indică o persoană care din motive politice, rasiale, religioase sau economice, iși părăsește țara de origine și se stabileste într-o altă țară, unde în libertate și siguranță își poate împlini propria identitate, idealuri, credința religioasă, necesitățile economice; datorită avantajelor pe care le gasețte în țara respectivă.
Putem afirma ca Romania se bucură și nu prea de acest fenomen de emigrare, care ia proporții din ce în ce mai mari. O cauza negativă a acestul fenomenr a fi in primul rând scăderea continuă a numarului de locuitori ai României, dar ce mai important diminuarea de la an la an a duratei medie de viață, din cauza numărului tot mai mare de tineri care aleg să plece în afara țării în căutarea unui trai mai bun.
O cauză pozitivă a acestui fenomen de emigrare o constituie veneturile pe care le trimit emigranții români în țară, investițiile economice pe care le fac aceștia la reîntorcere, ei contribuind indirect la rosperitatea economică a României.
Motivele emigrării sunt din cele mai diverse - unii au plecat efectiv de foame, din cauza datoriilor, alţii s-au săturat de corupţie, sunt şi oameni care au simţit că au toate uşile închise în României, sau pur și simplu sunt în căutarea unei vieți noi.
Am ales ca și perioadă de analiză a numărului de emigranți români, perioada post comunistă, când românii au întâlnit semtimentul de libertate și dorința de cunostere; acetia emigrând într-un număr foarte mare.
Faptul de a-şi abandona casă, familia, prietenii, tara de origine, pentru a merge în necunoscut este un gest foarte grav, dictat de sărăcie, de mizerie, de nerespectarea libertăţilor democratice, de disperare, de lipsa perspectivei unei schimbări în bine a situaţiei dramatice din România; este dovada clară că oamenii din fruntea țîrii nu sunt în măsură să garanteze cetăţenilor români minimul condiţiilor economice, sociale, culturale, politice şi spirituale care să-i asigure oricărui individ în parte o viaţă demnă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bazele Statisticii.docx