Creditul - factor de relansare economică a comunităților rurale

Creditul – reprezintă o operaţiune de împrumut concretizată în diferite sume de bani de la o instituţie bancară, pe diferite perioade (termen scurt până la 12 luni; termen mediu sau mijlociu între 1-5 ani; termen lung peste 5 ani ).Întrucât acest fenomen social a cunoscut o amploare mai mare în perimetrele urbane, în special după anii 1990, cunoscând o dezvoltare accentuată atât în rândul persoanelor fizice cât şi a întreprinzătorilor particulari, a apărut necesitatea cercetării acestui fenomen şi în cadrul comunităţilor izolate (sate mici, cătune etc.)

Întrebarea 1

Analizaţi dacă obiectivele cercetării nr.6 se regăsesc în chestionarul anchetei.

Răspuns 1

Primul obiectiv: „Determinarea gradului de creditare a persoanelor fizice şi juridice aflate într-o comunitate rurală situată în judeţul Botoşani” se regăseste în ambele chestionare.Pentru primul chestionar întrebarea:”Aţi apelat în cursul activităţii dvs.la solicitarea unui credit de la o instituţie bancară din zona dvs.?” este cea care reflectă gradul de creditare al persoanelor fizice oferind un grad maxim de certitudine în comparaţie cu primele cinci întrebări care au rolul de a famileariza persoana interogată şi care nu au capacitarea de a atinge esenţialul,obiectivul propus.Aceeaşi întrebare este inclusă şi în cel de-al doilea chestionar cu referire la persoanele juridice.Următoarea întrebare ”Cu ce instituţie financiar bancară conlucraţi (colaboraţi sau aveţi deschis contul curent)?” oferă informaţii asupra gradului de creditare actual(„conlucraţi”=denotă o acţiune desfăşurată în prezent) care prin natura formularii deficitare ale sale oferă posibilitatea persoanei interogate să aleagă doar o singură instituţie-bancară şi nu mai multe din cele enumerate, îngrădindu-i astfel alegerea.

Obiectivul al doilea ” Determinarea gradului în care locuitorii unei cominităţii rurale, bine determinate, utilizează creditul în scopuri personale sau în alte activităţi lucrative (persoanele juridice ce-şi desfăşoară activitatea în aceste perimetre rurale)” este atins;el se regăseşte în cadrul primului chestionar la nivelul intrebării închise numărul 8”Dacă aţi beneficia de un credit, cum l-aţi utiliza?” şi în cel de-al doilea la nivelul întrebării numărul 4 formulate asemenea celei destinate persoanelor fizice.

„Stabilirea tipului de credit generalizat în cadrul comunităţii cercetate” constituie al treilea obiectiv propus a fi realizat prin intermediul acestui sondaj de opinie.Întrebarea închisă:„Dacă vi s-ar aproba un credit, ce sumă aţi solicita?” constituie baza materializării obietivului, ea fiind întâlnită în ambele chestionare.Având o formulare bine concepută întrebarea oferă libertatea persoanei intervievate de a alege din mai multe variante de raspuns,obţiunea dorită.

Ultimele 6 obiective(„Cunoaşterea opiniei persoanelor fizice şi juridice cu privire la preţul creditelor (dobânda activă negociabilă)”; „Cunoaşterea opiniei beneficiarilor de credit cu privire la modalităţile de obţinere a creditelor şi întocmirea documentaţiilor de creditare.”; „Cunoaşterea opiniei beneficiarilor de credite cu privire la modalităţile de rambursare a creditelor.”; „Percepţia beneficiarilor de credit cu privire la cerinţele prudenţiale cerute de instituţiile bancare la întocmirea contractelor de credit.”; „Cunoaşterea gradului de accesibilitate a cetăţianului român la obţinerea unui credit.”;„Modul în care sunt percepute instituţiile financiar bancare de cetăţenii români.”) nu sunt atinse la nivelul lor maxim sau chiar în cel mai rău caz nu se regăsesc în cadrul chestionarului.Aceste obiective care din nefericire au fost neglijate, ar fi putut oferii informaţii importante referitoare la:gradul de documentare cu privire la mecanismele financiar-bancare,mai exact mărimea dobânzii practicate pe piaţă în concordanţă cu opinia publică, părerea personală referitoare la demersul contractării unui credit dar şi a rambursări treptate a acestuia,gradul de mulţumire a cetăţeanului în ceea ce priveşte sistemul bancar în general.Astfel în ceea ce priveşte nivelul dobânzii practicat pe piaţa financiar-bancară precum şi calitatea imaginii instituţiei bancare dobândite prin prisma cerinţelor solicitate de potenţialul creditor, acestea poate fi deduse indirect prin analizarea datelor obţinute la întrebările enunţate anterior :”Aţi apelat în cursul activităţii dvs. la solicitarea unui credit de la o instituţie bancară din zona dvs.?”,”Dacă aţi beneficia de un credit, cum l-aţi utiliza?”.În acest context se pot trage următoarele concluzii:1)instituţiile bancare practică o dobândă suportabilă,relativ medie dat fiind faptul că atât persoanele fizice cât şi cele juridice au apelat la solicitarea unui credit de-a lungul activităţii lor cumulând un procent destul de ridicat:76% respectiv 80% din totalul persoanelor intervievate,însă utilizarea acestui credit nu este considerată a fi eficientă în constituirea de societăţi comerciale, achitarea unor datorii sau investirea în activităţile turistice.2)atât persoanele fizice cât şi cele juridice denotă o oarecare încredere în instituţiile financiar-bancare

Referitor la rambursarea creditelor, întrebarea „Care au fost cauzele care v-au creat dificultăţi în rambursarea creditelor?” este bine formulată; datele obţinute oferă informaţii nu numai asupra situaţiei deficitare de restituire a creditelor ci şi asupra nivelului de trai.

Întrebarea 2

Gândiţi şi realizaţi un nou chestionar pe baza obiectivelor cercetării nr.6.

Răspuns 2

Chestionarele cuprind un număr de 23 de întrebări în cazul celui de tip A, respectiv 20 de întrebări în cazul celui de tip B,predomină cele închise pentru prevenirea situaţiilor în care persoana intervievată ar da răspunsuri superficiale, sau chiar nu ar răspunde (datorită faptului că nu se gândeşte la întrebare).În cadrul chestionarului se pot întâlni următoarele tipuri de întrebări:

-întrebări introductive(care au scopul de „a sparge gheaţa”, de a antrena subiectul în dialog).În chestionarul de tip A acestea sunt incluse în setul de întrebări P1-P4 iar în chestionarul adresat persoanelor juridice acestea sunt în număr redus,mai exact apare doar o singură întrebare P1.

- întrebări ce vizează cele 9 obiective ale cercetării.În cazul persoanelor fizice acestea se regăsesc incluse în setul de întrebări P5-P16,respectiv P2-P13 pentru cele juridice.

- întrebări de identificare(necesare în realizarea diferitelor corelaţii).

Incluse în setul de întrebări I1-I7 în ambele chestionare.

Dacă persoana intervievată va întâmpina dicicultăţi în ceea ce priveste înţelegerea anumitor termeni, operatorul de interviu are sarcina de a-i explica cuvintele necunoscute fără a o influenta în luarea propriei decizii.