Evoluția PIB în Luxembourg în Perioada 2000 - 2010

Marele Ducat de Luxemburg este un stat în Europa care face parte din grupul de țări Benelux (alături de Belgia și Țările-de-Jos) și din Uniunea Europeană.

Economia stabilă, puternică a Luxemburgului, prezintă creștere moderată, inflație redusă și șomaj redus. Sectorul industrial, dominat de industria siderurgică, a devenit tot mai diversificat, și include produse chimice, cauciucuri și alte produse. În ultimele decenii, creșterile în sectorul financiar au compensat declinul oțelului. Serviciile, în special cele legate de bănci, ocupă un segment tot mai important al economiei. Agricultura se bazează pe mici ferme familiale. Luxemburgul are legături comerciale și financiare în special cu Belgia și Olanda, și ca membru al UE, se bucură de avantajele pieței libere europene. Luxemburg are cel mai mare PIB per capita din lume (62 700 USD în 2005). Șomajul a fost de 4,4% din forța de muncă în iulie 2005.

În anul 2009, investițiile străine directe în Luxemburg au fost de 27,2 miliarde dolari. Totodată, Luxemburg a investit aproape 15 miliarde de dolari în alte țări.

Situaţia economic

Aflându-se în inima Marii Regiuni, ea însăşi pivot al spaţiului economic european, Marele Ducat reprezintă prin excelenţă o puternică concentrare de capital, datorată în principal multilingvismului, marii mobilităţi a forţei de muncă şi dezvoltării spectaculoase a sectorului financiar-bancar. Efectele acestor atuuri au fost întărite de un evantai de măsuri fiscale şi bugetare care au făcut din economia luxemburgheză un teren extrem de atractiv pentru implementarea şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Printre atuurile actuale ale spaţiului economic luxemburghez se numără:

- cea mai mica rată a TVA-ului din Europa, de numai 15% faţă de 21% în Belgia, 19,6% în Franţa şi 16% în Germania.

- cea mai mică rată la nivel european privind impozitul pe venitul persoanelor fizice: 38%, faţă de 58% în Franţa, 50% în Belgia şi 45% în Germania.

- o rată privind impozitul pe venitul societăţilor mai mică decât a vecinilor săi (în Luxemburg de 30,38%, faţă de 38,29% în Germania, 34,33% în Franţa, 33,99% în Belgia).

De a lungul istoriei, mutaţiile structurii productive pentru economia Luxemburgului au fost radicale. Fiind una dintre forţele bazinului siderurgic al Marii Regiuni (alături de Lorena (Franţa) şi Sarre (Germania), economia Marelui Ducat a fost lovită din plin de criza structurală a siderurgiei anilor 70, datorată în principal supracapacităţii la nivel mondial. Reorientarea radicală a tuturor resurselor şi forţelor economice spre respecializare a fost o necesitate absolută, iar alegerea orientării înspre sectorul financiar bancar a fost fără doar şi poate un succes al strategiei luxemburgheze (datorat in principal - circuitelor scurte - ale proceselor decizionale). In numai trei decenii economia luxemburgheză a renăscut, din cenuşa uriaşului de oţel, apărând ca un puternic centru financiar de renume mondial.

Introducerea monedei unice a dus la întărirea pieţei unice, relaţiile comerciale între ţările UE

crescând cu 7-8%, iar analizele recente preconizând o creştere cu până la 40% pe termen lung. Efectele pozitive asupra economiei extrem de deschise luxemburgheze au fost evidente: relaţiile comerciale au crescut cu 8%, iar stabilitatea sistemului financiar bancar a sporit considerabil datorită eliminării riscului de schimb.

O analiză detaliată a situaţiei competitivităţii economiei luxemburgheze

Clasamentul Cărţii Competitivităţii Globale în 2009 se sprijină pe analiza a patru serii de indicatori : Performanţele economice (Economic performance), Eficacitatea guvernamentală (Government efficiency), Eficienţa business (Business efficiency) şi Infrastructura (Infrastructure).

Din punct de vedere al primului indicator (Economic performance), Luxemburg ocupă locul 4 la nivel mondial, consolindându-şi poziţia în acest domeniu. IMD remarcă şi în acest an performanţele întreprinderilor luxemburgheze, care permit acestei ţări să-şi recompenseze locuitorii cu un nivel de viaţă ridicat şi cu o foarte bună rată de creştere a ocupării forţei de muncă. Performanţele Marelui- Ducat se bazează pe dinamismul comerţului exterior şi mai ales pe exportul de servicii.