Gruparea simplă și combinată - Reprezentarea grafică a datelor statistice

Prin grupare înțelegem separarea colectivității pe grupe omogene. O grupă este considerată statistic omogenă, dacă unitățile din aceeași clasă sau subclasă prezintă variații minime fie ca nivel de dezvoltare, fie ca formă de manifestare. În statistică, această variație minimă este considerată rezultatul influenței factorilor aleatori. Metoda grupării este considerată ca metodă de bază a cercetărilor statistice și utilizată pentru trecerea de la o masă amorfa de date individuale diferite la o omogenizare a acestora. Omogenizarea datelor pe grupe se poate face cu ajutorul unor criterii de grupare care pot fi interpretate și ca factori determinanți. Gruparea statistică se regăsește în toate domeniile și uneori poate sa aibă caracter oficial și permanent, întâlnindu-se astfel în publicațiile statistice. După conținutul caracteristicii de grupare, putem întâlni: a) grupări cronologice - caracteristica acestei grupări este o variabilă de timp(ex. gruparea interprinderilor comerciale după anul înființării). b) grupări teritoriale - acestea sunt utilizate pentru separarea unităților colectivității în grupe omogene după un criteriu de spațiu. c) grupările atributive - acestea se utilizează pentru toate caracteristicile care au alcătuit programul observării ; se împart în caracteristici calitative(clasificări) și cantitative(numerice). Grupările și clasificările sunt simple și combinate. Cele simple se obțin atunci când utilizăm o singură caracteristică de grupare, iar cele combinate, când se folosesc împreună mai multe caracteristici de grupare. Se va recurge la grupări simple pentru toate variabilele cuprinse în programul observării și al grupării combinate pentru interpretarea interdependenței statistice dintre fenomene. Gruparea combinată presupune să avem minim două caracteristici de grupare și alegerea ordinii de grupare pe baza relației de interdependență dintre variabile. De exemplu, dacă grupăm înterprinderile după mărimea lor, nu este suficient să luam doar numărul de salariați, deoarece el nu reflectă și gradul de tehnicitate. Drept urmare, pentru structurarea înterprinderilor după mărime putem utiliza mai multe caracteristici, printre care cele mai relevante sunt: cifra de afaceri, capitalul, numărul de angajați, capacitatea de producție, cota de piață, valoarea producției.

Grupările combinate se pot efectua nu numai pentru variabile numerice, ci și pentru cele calitative. Astfel, clasificările se utilizează deobicei sub formă de grupări combinate, care să includă pe lângă variabila calitativă și o altă variabilă numerică interdependentă. În concluzie, metoda grupării este strict necesară pentru caracterizarea statistică a fenomenelor, ea aplicându-se în raport cu scopul cercetării și funcției sale de cunoaștere.

Reprezentarea grafică a datelor statistice

Metoda grafică este utilizată în teoria și practica statistică atât pentru prezentarea unor date statistice, cât și ca instrument de analiză și interpretare a fenomenelor studiate. Astfel, analiza și generalizarea rezultatelor presupune de cele mai multe ori utilizarea reprezentărilor grafice. Într-o accepție generală, graficele constau în exprimarea datelor statistice din tabele prin linii sau puncte, figuri geometrice, hărți, simboluri și alte mijloace specifice. Reprezentările grafice se întâlnesc în aproape toate sectoarele de activitate. Acestea se explică și prin faptul că graficele au calitatea de a prezenta într-o formă simplă, atrăgătoare și sugestivă trăsăturile esențiale ale fenomenelor în condiții determinate de spațiu și timp. În statistica social-economică, graficele au următoarele scopuri: interpretarea vizuală a raportului de mărime dintre doi sau mai mulți indicatori statistici; interpretarea densității de repartiție a frecvențelor fenomenelor înregistrate într-o cercetare statistică concretă; interpretarea structurii și mutațiilor de structură, privite în dinamică sau pe plan teritorial; interpretarea formelor de realizare a interdependențelor dintre două sau mai multe variabile statistice; interpretarea tendințelor de dezvoltare a fenomenelor studiate în dinamică pentru etapa dată; popularizarea datelor statistice cu privire la gradul de dezvoltare a fenomenelor considerate în dinamică sau teritorial. Reprezentările grafice sunt utilizate în statistica social-economică fie ca o metodă de prezentare a rezultatelor cercetărilor statistice, fie ca mijloc de alegere a metodelor și procedeelor de calcul statistic, diferențiate în raport cu particularitățile de manifestare a fenomenelor studiate. Realizarea corectă a unui grafic statistic presupune cunoașterea și utilizarea corespunzătoare a următoarelor elemente : titlul graficului, rețeaua graficului, scara de reprezentare, notele explicative inclusiv legenda și sursa informațiilor utilizate. a) Titlul graficului trebuie să fie scurt, clar, concis și să corespundă cu titlul tabelului statistic. În titlu se sugerează ce relații trebuie interpretate vizual pe baza graficului respectiv.

b) Rețeaua graficului are rol de a ușura identificarea în plan a punctelor care reprezintă mărimile variabilelor reprezentate pe grafic. Aceasta este formată din linii paralele orizontale, verticale, oblice, cercuri concentrice și sectoare de cerc.