Mortalitatea infantilă în Cluj

Obiectivul lucrarii

Obiectivul lucrarii de fata este analiza fenomenului de mortalitate infantila in judetul Cluj din perioada 1980 – 2001. De asemenea au fost analizati si factorii care au influentat acest fenomen si care au dus la o scadere a ratei mortalitatii in Cluj.

Structura lucrarii

Lucrarea este structurata pe doua capitole, prin intermediul carora se prezinta fenomenul mortalitatii infantile si caracteristicle sale, factorii care influenteaza acest fenomen. In cel de-al doilea capitol se urmareste analizarea fenomenului mortalitatii infantile pe judetul Cluj, unul din cele mai mari orase din Romania.

Capitolul 1. Mortalitatea infantilă – aspecte generale

Mulţimea deceselor populaţiei în vârstă de 0 ani sau în primul an de viaţă, înregistrate intr-o anumită perioadă de timp, de obicei un an calendaristic, poartă denumirea de mortalitate infantilă. Mortalitatea infantilă se constitue într-un indicator important al dezvoltării sanitare a unei ţări, reflectând eficacitatea sistemului de prevenire şi menţinere a sănătăţii mamei şi a copilului. Datorită intensităţii ridicate în cea mai mare parte a lumii slab dezvoltate şi specificului colectivităţii la care se referă, mortalitatea infantilă prezintă o importanţă deosebită în analiză demografică şi dispune de metode proprii de analiză.

Mortalitatea infantilă reprezintă un indicator important care caracterizează condiţiile de mortalitate, progresele în ştiinţele medicale şi cu deosebire nivelul de trai al unei populaţii.

Studiul mortalităţii copilului mic prezintă o importanţă deosebită în demografie deoarece aceasta înregistrează niveluri relative ridicate în tărle slab dezvoltate şi mari diferenţe între ţări, iar cauăele de deces la aceste vârste sunt altele decât cele ale mortalităţii infantile şi de aceea şi măsurile de reducere a acesteia vor fi diferite de cele specifice mortalitătii infantile.

Pentru masurarea intensităţii mortalităţii copilului mic se pot utiliza probabilităţi corespunzatoare de deces:

-probabilitatea de a deceda până la împlinirea vârstei de un an;

-probabilitatea de deces a copiilor în vârstă de 1- 4 ani;

-probabilitatea de deces a copiilor de la 0 ani până la vârsta de 5 ani.

Decesele infantile reprezintă o colectivitate complexă şi eterogenă şi de aceea pentru analiza ei concretă, completă şi cât mai exactă este necesar să se ia în considerare vârsta exactă la deces pe subperioade cât mai mici de timp, cum ar fi: primele ore, primele zile, prima săptămână, prima lună, primul trimestru, etc.

În mod ibişnuit, în practică o atenşie deosebită se acordă analizei mortalităţii infantile pe subgrupe de vârstă cum ar fi: 0-6 zile; 7-13 zile; 14-28 zile; 1 luna; 2 luni; 3-4 luni; 5-6 luni; 7-8 luni şi 9-11 luni. Se poate constata faptul că mărimiea intervalelor creşte odată cu înaintarea spre vârsta de 1 an. Se disting, astfel, mai multe componente ale mortalităţii infantile:

-mortalitatea infantilă propriu-zisă;

-mortalitatea neo-natală;

-mortalitatea post-neonatală;

-mortalitatea precoce.