Proiect statistică

Introducere

Majoritatea fenomenelor si proceselor din viaţa cotidiană, tehnică, medicină, economie, socilogie, politică nu sunt de tip determinist, nu sunt certe, aparent se produc la întâmplare. Aceste fenomene si procese se produc si se modifică in timp si in spaţiu ca rezultat al combinării complexe a mai multor factori de influenţă.

Impresia că manifestările se produc la intamplare este doar aparentă, deoarece in mulţimea factorilor de influenţă există unii care imprimă tuturor manifestărilor o esenţă comună, care nu este sesizabilă la nivelul fiecărui element.

Fiecare manifestare individuală a fenomenului apare ca rezultat al combinării influenţelor esenţiale (sistematice) cu cele neesenţiale (intamplătoare) sub a căror acţiune ia nastere si variază fenomenul cercetat. Datorită acestor influenţe manifestările individuale nu sunt identice ci asemănătoare.

Legea după care se produce si evoluează fenomenul rămane mascată de mulţimea diversă a manifestărilor individuale.

Pentru a putea desprinde ceea ce este normal, esenţial, regula, trebuie cercetată o mulţime a acestor manifestări individuale (masă, colectivitate), eliminandu-se ceea ce este intamplător, neesenţial, prin simplificări si abstractizări succesive.

Astfel de fenomene se numesc fenomene de masă sau de tip colectiv, iar cunoasterea legilor care le guvernează presupune cercetarea ansamblului de manifestări individuale.

Depistare regularităîilor ale unui ansamblului de manifestări individuale (fenomen de masă) este scopul principal al studiului sau ştiinţei pe nume statistica.

Fenomenele de masă afectate de factori întămplători (aleatori) se numesc fenomene statistice

Termenul ″statistică″ derivă din cuvantul ″status″, cu sensul de stare, situaţie, fel, stat

Statistica este o stiinta care se ocupă de studiul aspectelor de masă cantitative din societate, natură şi tehnologie.

Folosirea statisticii ca metodă de cercetare este urmarea faptului că legile stiinţifice sunt legi cu caracter statistic. Aceste legi se manifestă numai la nivelul ansamblului si exprimă valoarea medie, adică normală, predominantă, purtată de majoritatea elementelor unui ansamblu. Aceste legi nu se manifestă si nu pot fi verificate la nivelul fiecărui element ci numai la nivelul intregului.

Sarcină individuala

Varianta-26

6.5 8.7 8.7 7.8 7.1 7.7

6.7 7.2 6.8 6.9 7.1 7.9

8 8.6 7 6.5 7.8 8.4

9.3 8.9 7.5 8.6 8.6 7.7

7.2 7.7 8.9 6.6 7.1 9.2

7.9 7.1 8.8 8.8 6.7 9.1

8.9 6.6 6 7.9 6.5 10.4

7.9 7 8.2 6.5 9.2 7

8.7 8.9 6.6 8 6.4 8.1

7.3 7.3 6.9 7.8 6.7 8.4

1. Tabelul de grupare a variabilei statistice.

Calculul numarului de intervale de variatie cu relatia lui H. A. sturges:

Tabelul 1. Tabelul de grupare a variabilei statistice

Nr. Grupa ni

1 6 - 6.6 9

2 6.6 – 7 9

3 7 - 7.7 12

4 7.7 – 8 9

5 8 - 8.6 7

6 8.6 - 8.8 5

7 8.8- 10.4 9