Cuprins
- 1.Prezentarea temei de cercetare 3
- 2. Prezentarea datelor 4
- 3. Analiza grafica a variabilelor 6
- 4. Analiza analiza exploratorie a datelor spatiale 9
- 4.1 Rata mortalitatii 9
- 4.2 Rata sinuciderii per capita 9
- 4.3 Procentul din populatie ce consuma alcool cu frecventa regulata 10
- 4.4 Procentul populatiei de culoare 11
- 5. Crearea ponderilor spatiale 11
- 6. Analiza autocorelatiei globale 12
- 7. Modelul de regresie 13
- 7.1 Interpretarea parametrilor modelului de regresie 14
- 7.2 Testarea parametrilor modelului de regresie 14
- 7.3 Verificarea ipotezelor clasice 14
- 8. Alegerea unui model de regresie spatiala 15
- 9. Concluzii 16
- 10. Bibliografie 17
Extras din proiect
1.Prezentarea temei de cercetare
Mortalitatea sau rata mortalitatii este, spre deosebire de natalitate, un indicator al sporului natural care măsoară numărul de persoane care decedează raportat la o anumită populație, într-un anumit interval de timp. De regulă se măsoară în promile.
Unitatea de masura a mortalitatii este decesul, care a fost definit de specialistii ca fiind incetarea definitiva a oricarei evidente a vietii, in orice moment de timp dupa ce a avut loc nasterea vie.
Mortalitatea generala reflecta frecventa deceselor intr-o populatie data, intr-o perioada de timp bine definita si se calculeaza raportind numarul total de decese intr-o populatie la numarul populatiei totale.
Mortalitatea generala ia in calcul toate decesele inregistrate intr-un teritoriu, indiferent de varsta la care s-a produs, sex, cauze ale decesului
Mortalitatea generala depinde de o serie de factori precum structura pe varste a populatie,tipul de morbiditate inregistrat in populatia respectiva,nivelul de dezvoltare socio-economica a populatiei respective,gradul de dezvoltare a serviciilor medicale de urgenta sI al ingrijirilor la domiciliu,nivelul de educatie si instruire a populatiei. Si nu numai.
Se apreciaza ca sexul masculin are o mortalitate specifica mai mare decat sexul feminin; supramortalitatea masculina se evidentiaza inca din primul an de viata.
Mortalitatea este mai mare in randul populatiei varstnice. Analizindu- se evolutia mortalitatii pe grupe de varsta, se constata ca valorile cele mai mari sunt intalnite la grupele de varsta extreme cum ar fi intre 0 si 5 ani, respectiv valori mai mari de 60 de ani inclusiv.
Mortalitatea specifica prin cauza de deces se calculeaza raportind numarul de decese determinate de catre o anumita boala sau situatie cum ar fi accidente sau intoxicatii la numarul populatiei in care s-a inregistrat fenomenul.
Cele mai multe decese sunt produse de boli ale aparatului circulator (cardiovasculare sI cerebrovasculare), boli respiratorii cronice, digestive, accidente si intoxicatii, boli metabolice si boli infectioase.
Cunoasterea cat mai precisa a mortalitatii unei populatii prezinta o importanta deosebita pentru determinarea efectivului unei populatii la un moment dat, pentru caracterizarea miscarii naturale si a celei migratorii ale acesteia, pentru organizarea sistemului de sanatate si a celui de asistenta sociala, pentru efectuarea prognozelor demografice, pentru determinarea primelor de asigurari de viata etc.
Reducerea mortalitatii a fost evenimentul cei mai important cu care s-a confruntat omenirea, cu deosebire, in ultimele trei secole ale mileniului trecut, care a determinat cresterea efectivului populatiei planetei, fara precedent in intreaga ei istorie si accelerarea acesteia pe masura scurgerii timpului. Mortalitatea variaza in functie de factori de natura diferita: biologici, sociali, economici si de mediu.
Există mai multe motive pentru a se concentra mai degrabă pe venitul național decât pe o altă variabilă socio-economică cand vine vorba de analiza mortalitatii. În primul rând, venitul național este probabil cel mai bun indicator unic al nivelului de trai dintr-o țară, deoarece cuprinde valoarea tuturor produselor finale (bunuri și servicii) produse într-o anumită perioadă. Este posibil ca o gamă largă de produse să influențeze mortalitatea, iar cheltuielile pentru toate acestea să fie reprezentate, cu greutăți diferite, în venitul național. Acesta este cel mai cuprinzător indicator al acestor factori multipli.
Un studiu, limitat la țările mai puțin dezvoltate, a demonstrat o strânsă legătură între un indice al mortalității pentru toate vârstele, speranța de viață la naștere și nivelul venitului național.
Nicio țară nu poate atinge o speranță de viață mai mare de 60 de ani fără să fi făcut progrese substanțiale din categoria "mai puțin dezvoltată" (Jacques V. La Mortalité dans les pays du Tiers Monde: evolution et perspectives, Population , 1968, vol. 5 (pg. 845-68)). În același timp, el subliniază că relația nu este deterministă și că o țară poate , în limite, să-și modifice speranța de viață independent de nivelul venitului.
Bolile cardiovasculare
Bolile cardiovasculare, cu alte cuvinte, boli ale sistemului circulator, marcate I00-I99 conform Clasificării Internaționale a Bolilor (WHO, 2010), sunt principalele cauze ale decesului și dizabilității la nivel mondial, precum și în țările europene. Acestea efectuează cea mai mare parte a bolilor noncomunicabile, și anume 46,2% în întreaga lume, care sunt definite ca "bolile care nu sunt transmisibile sau cauzate de rănire" (WHO, 2014).
Poluarea
Poluarea aerului este percepută ca un blestem modern: un produs secundar al creșterii urbanizării și industrializării. Cu toate acestea, are o istorie îndelungată și evolutivă, cu tranziții interesante, depinzand in general de schimbările economice, tehnologice și politice.
Tulburarile depresive majore sunt asociate cu rate crescute de mortalitate care cresc cu severitatea depresiei.
Depresia
Printre persoanele care se luptă cu atacurile de panică și tulburările de anxietate și diferitele tipuri de depresie, examinand cauzele acestor tulburări, găsim factori precum dezechilibrele chimice din creier, traume suferite in copilarie, precum și probleme precum neglijarea, abuzul și dependența.
Consumul de alcool
Utilizarea alcoolului contribuie la o serie de consecințe acute și cronice asupra sănătății, de la leziunile rezultate din accidente de trafic la cancer și boli cardiovasculare. Cercetările au explorat relațiile dintre riscul de morbiditate și mortalitate legate de alcool prin cantitatea totală de alcool consumat, cât și tiparul consumului de alcool.
Bibliografie
1.https://libraries.mit.edu/files/gis/regression_output_iap2013.pdf
2.Spatial Regression Models Michael D. Ward, Kristian Skrede Gleditsch SAGE
3.https://geodacenter.github.io/documentation.html
Preview document
Conținut arhivă zip
- Statistica spatiala analiza mortalitatii in Statele Unite ale Americii.docx