Analiza factorilor de influență a stării de sănătate a populației din țările Uniunii Europene

1. Prezentarea temei de cercetare

Intr-un moment in care majoritatea activitatilor contemporane se concentreaza catre tehnologizarea maxima a proceselor, suntem total absorbiti de aceasta era a robotilor, atat virtuali, cat si fizici, si uitam, de cele mai multe ori, sa ne focusam atentia asupra propriilor necesitati, neglijand astfel problemele cu adevarat importante. Starea de sanatate a indivizilor este, in general, factorul determinant al productivitatii sociale. Probabil din motive culturale, sau educationale, tindem sa ne preocupam de starea de sanatatea doar in situatii extreme, cand totul ar fi putut fi evitat, daca am fi desfasurat niste controale periodice. Prin urmare, trebuie sa consideram starea de sanatate o prioritate, pentru ca doar asa vom putea asigura un viitor echilibrat, atat din punct de vedere al progresului stiintific, cat si din punct de vedere al conditiei de sanatate. Astfel, sanatatea este o conditie fundamentala a continuitatii vietii pe pamant.

Sanatatea si problemele de sanatate rezulta dintr-o interactiune complexa a mai multor factori. Comportamentele individuale legate de sănătate (în special dieta, exercițiile fizice, fumatul, consumul de alcool), calitatea mediului fizic înconjurătr și asistența medicală (atât accesul, cât și calitatea) contribuie în mod semnificativ la longevitatea și calitatea vietii. Cu toate acestea, trebuie sa accentuam faptul ca nici unul dintre acești factori nu este la fel de important pentru sănătatea omului, cum este propria atitudine si valorile pe care le promovam in mediul în care trăim, învățăm si muncim.

Aceasta lucrare, are drept scop sa ilustreze in mod particular, determinantii si factorii de risc care ne afecteaza in mod direct sanatatea. Prin urmare, principalele obiective care se urmaresc sunt identificarea factorilor de influenta asupra sanatatii, caracterizarea si masurarea gradului de influenta al acestora si evidentierea zonelor Uniunii Europene in care nivelurile starii de sanatate sunt mai ridicate si in care sunt mai scazute.

1.1. Fenomenul economic/social studiat

Sănătatea este un termen care variază în mod constant odată cu schimbarea frecventă a așteptărilor culturale și îmbunătățirea continuă a cunoștințelor. De fapt, este destul de dificil să definim sănătatea. Încercarea diferiților indivizi și a societăților de a defini sănătatea s-a dezvoltat într-un subiect de dezbatere la nivel global. Pentru a discuta despre indicatorii de sănătate, trebuie să luăm în considerare însuși sensul sănătății. Datorită naturii sale multidimensionale, conceptul trebuie examinat în lumina diverselor referințe culturale și teoretice. Prin urmare, trebuie luați în considerare și aspecte precum perioada istorică și locul în care este formulată definiția sa.

Conceptul de sănătate ca echilibru între persoană și mediu, unitatea sufletului și a corpului și originea naturală a bolii, a fost coloana vertebrală a percepției sănătății în Grecia antică. Concepte similare au existat în medicina veche indiană și chineză. În secolul al V-lea î.H., Pindar a definit sănătatea ca "funcționarea armonioasă a organelor", subliniind dimensiunea fizică a sănătății, corpul fizic și funcționalitatea generală, însoțită de sentimentul de confort și absența durerii. Chiar și astăzi, definiția sa are importanță ca o condiție prealabilă pentru sănătatea generală.

Platon (429-347 î.Hr.) a subliniat în "Dialogurile" că o societate umană perfectă ar putea fi realizată prin armonizarea intereselor individului și ale comunității și că idealul filosofiei grecești antice "o minte sănătoasă într-un corp sănătos" ar putea fi atins dacă oamenii au stabilit armonie internă și armonie cu mediul fizic și social.

Conform învățăturii lui Aristotel, omul este o ființă socială prin însăși natura sa; el tinde să trăiască în comunități cu datoria de a respecta standardele morale și regulile etice. Aristotel a subliniat necesitatea reglementării relațiilor în societate pentru a asigura funcționarea armonioasă și conservarea sănătății membrilor săi.

Hippocrates a explicat sănătatea în legătură cu factorii de mediu și stilul de viață. Hippocrates a fost creatorul conceptului de "sănătate pozitivă", care depindea de constituția umană primară (o considerăm astăzi genetică), dietă și exercițiu. El a crezut că dieta și exercițiul adecvat au fost esențiale pentru sănătate și că schimbările anotimpurilor au avut un efect profund asupra minții și corpului, ducând la diferite tipuri de boli predominante în timpul iernii (boli ale tractului respirator) și vară (boli ale tractului digestiv).

Definitia contemporana a sanatatii pe care o gasim in dictionar, afiseaza sanatatea drept o stare a organismului cand toate organele functioneaza normal si in mod regulat. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea ca fiind nu doar absența bolii, ci într-un sens mai larg, bunăstarea fizica, economica, emoționala și sociala la nivel individual, familial și comunitar. Sănătatea este astfel afectată nu numai de factorii și comportamentele individuale de risc, ci și de o serie de condiții economice și sociale. Acești determinanți sociali ai sănătății - circumstanțele în care oamenii se nasc, cresc, trăiesc, muncesc și îmbătrânesc - sunt formați de o varietate de politici și forțe economice si sociale.

Toate conceptele moderne de sănătate recunosc sănătatea ca fiind mai mult decât absența bolii, implicând o capacitate maximă a individului pentru auto-realizare și auto-împlinire. Aceasta ar trebui să echilibreze forțele și posibilitățile interioare umane cu sentimentul plăcerii sau nemulțumirii în relațiile lor cu mediul. Medicina socială și abordarea sănătății publice față de sănătate susțin că nu ar trebui să observăm numai sănătatea indivizilor, ci și sănătatea grupurilor și a comunității, ca urmare a interacțiunii indivizilor cu mediul social.

In timp ce unii considera ca sanatatea este absenta unei boli, altii considera total limitata aceasta definitie. Respectiv, sănătatea este un concept dinamic și complex, a cărui definiție variază în funcție de contextul în care termenul este folosit. Există diverse perspective de a înțelege sănătatea. Sănătatea poate fi înțeleasă prin abordarea biologică, abordarea biomedicală, abordarea comportamentală, abordarea spirituală, abordarea educației pentru sănătate, abordarea sănătății publice și multe altele. Abordarea biologică explorează rolul genelor. Abordarea biomedicală arată sănătatea și boala în termenii patologiei individului. Abordarea comportamentală a sănătății, care se concentrează pe factorii de risc și comportamentul stilului de viață. Abordarea privind sănătatea publică subliniază reducerea ratei prevalenței bolii și prevenirea bolilor netransmisibile (Keleher si MacDougall, 2008).