Utilizarea Sondajului în Caracterizarea Fenomenelor Economico-Sociale

0 TEMA PROIECTULUI

Un agent economic dispune de o reţea de unităţi economice cu profilul alimentaţie publică în care sunt angajaţi 500 de vânzători.

Pentru cei 500 de vânzători, consideraţi ca o colectivitate generală, s-a întocmit o bază de sondaj. Înscrierea în baza de sondaj a vânzătorilor s-a făcut în ordine alfabetică, ceea ce constituie un criteriu aleator şi li s-a dat un cod (nr. crt.).

Considerând cei 500 de vânzători ca formând o colectivitate statistică se cere:

1. să se extragă printr-un procedeu de sondaj un eşantion de 60 de unităţi şi să se centralizeze nivelurile individuale ale fiecăruia din variabilele prezentate potrivit conţinutului lor;

2. să se grupeze datele înregistrate la punctul precedent folosind grupările simple pentru toate caracteristicile înregistrate pe intervale egale şi neegale (se vor folosi minim 8 grupe pentru intervale egale şi minim 3 grupe pentru intervale neegale) şi să se centralizeze datele condiţionate de grupările folosite. Să se reprezinte grafic seriile obţinute,

3. să se calculeze toate mărimile relative posibile şi să se reprezinte grafic mărimile obţinute folosind diagramele adecvate;

4. să se calculeze indicatorii tendinţei centrale, indicatorii variaţiei şi ai asimetriei pentru variabilele înregistrate;

5. să se aplice metoda corelaţiei şi regresiei pentru datele din eşantion. Să se măsoare gradul de intensitate al corelaţiei. Pentru date grupate se vor lua în calcul primele 10 unităţi din eşantion, la care se vor calcula şi coeficienţii de corelaţie a rangurilor.

1 EXTRAGEREA EŞANTIONULUI

1. Din baza de sondaj se extrage un eşantion format din 60 de vânzători. La extragere s-a folosit procedeul selecţiei mecanice cu pas de numărare egal cu 8 şi prima unitate extrasă a fost 32.

S-au înregistrat datele privind sexul, vârsta (ani), zile lucrate, ore lucrate, valoarea desfacerilor lunare (lei) şi salariul net lunar (lei) din luna februarie 2009.

Nr. crt. Sex Vârsta

(ani) Zile

lucrate Ore

lucrate Valoarea desfacerilor (lei) Salariul net lunar

(lei)

1. (32) M 21 21 150 115500 1313

2. (40) M 24 22 179 163900 1566

3. (48) M 21 23 185 181700 1619

4. (56) M 20 24 201 192000 1759

5. (64) F 27 21 168 147000 1470

6. (72) F 26 17 135 110500 1181

7. (80) F 23 22 182 171600 1593

8. (88) F 23 21 174 117600 1392

9. (96) F 23 23 187 148350 1636

10. (104) M 25 21 173 155400 1514

11. (112) F 19 17 140 123250 1100

12. (120) F 19 18 146 144000 1278

13. (128) F 26 17 135 110500 1181

14. (136) F 25 23 178 181700 1558

15. (144) F 20 22 157 145200 1374

16. (152) F 20 21 157 156450 1374

17. (160) M 24 22 192 156200 1680

18. (168) F 23 24 183 168000 1601

19. (176) F 20 22 157 145200 1374

20. (184) F 24 21 175 147600 1531

21. (192) F 23 22 182 171600 1593

22. (200) M 22 24 211 189600 1846

23. (208) M 23 22 187 149600 1636

24. (216) M 23 18 142 118800 1243

25. (224) F 23 23 187 148350 1636

26. (232) F 22 21 190 156450 1663

27. (240) M 22 19 151 149150 1321

28. (248) F 23 22 176 160600 1540

29. (256) F 22 17 147 119000 1286

30. (264) F 26 17 135 110500 1181

31. (272) M 23 22 176 156200 1540

32. (280) F 26 23 180 172500 1575

33. (288) M 25 21 173 155400 1514

34. (296) F 20 19 165 152000 1444

35. (304) M 21 21 150 115500 1313

36. (312) M 25 23 184 138000 1610

37. (320) M 22 19 151 149150 1321

38. (328) M 22 24 211 189600 1846

39. (336) F 26 17 135 110500 1181

40. (344) F 19 17 140 123250 1100

41. (352) M 23 22 187 149600 1636

42. (360) F 21 17 140 132600 1225

43. (368) M 25 23 184 138000 1610

44. (376) F 24 23 188 184800 1504

45. (384) F 23 21 174 117600 1392

46. (392) M 22 19 151 149150 1321

47. (400) F 20 19 166 125400 1453

48. (408) F 21 23 191 179400 1671

49. (416) M 25 23 184 138000 1610

50. (424) M 22 24 211 189600 1846

51. (432) M 21 22 181 173800 1584

52. (440) F 20 21 157 156450 1374

53. (448) M 23 22 187 149600 1636

54. (456) M 23 18 166 125100 1453

55. (464) F 24 23 188 184800 1504

56. (472) F 21 24 184 165900 1472

57. (480) M 24 22 179 163900 1566

58. (488) F 26 17 135 110500 1181

59. (496) F 20 19 166 125400 1453

60. (4) F 21 24 184 165900 1472

Total 1360 1259 10230 8942900 88446

Interpretare:

Cei 60 de vânzători extraşi din baza de sondaj ne oferă pentru început următoarele informaţii: au lucrat în total într-o lună 1.259 de zile – 10.230de ore; realizând o valoare de desfaceri de 8942900 zece mii lei. Iar fondul de salariu în această lună pentru cei 60 de vânzători a fost 88.446 mii lei.

2 GRUPAREA DATELOR ÎNREGISTRATE

2.1 Gruparea pe intervale de variaţie egale

1. Gruparea datelor înregistrate

1.1. Gruparea pe intervale de variaţie egale

Gruparea pe intervale egale implică următoarele etape:

a) calculul amplitudinii absolute de variaţiei (A) care exprimă împrăştierea maximă a valorilor serei.

Axa = Xmax – Xmin;

Dacă variaţia este foarte mică (în cazul nostru Axa  10) se va forma o distribuţie pe variante (valabil în cazul caracteristicilor: vârsta; zile lucrate).

b) stabilirea în parametrii într-un anumit număr de grupe (r) se poate stabili astfel:

- dacă variaţia caracteristicii este relativ uniformă şi volumul de unităţi nu este suficient de mare numărul de grupe se poate fixa anterior (din cerinţele proiectului se vor folosi minimul 8 grupe pentru intervale egale);

- iar dacă numărul grupelor nu este anterior cunoscut şi volumul unităţilor este suficient de mare se recomandă stabilirea grupelor conform relaţiei lui Sturgers,

r = 1+3,322log n

unde: n - nr. caracteristicilor.

c)determinarea mărimii intervalului de grupare (h), se calculează ca raport între amplitudinea absolută a variaţiei şi numărul de grupe:

sau

Notă: Mărimea intervalului (h) se rotunjeşte la întreg în plus (ex.3,254)

Prima grupă se porneşte de la xmin adăugându-se succesiv mărimea intervalului de grupare (h) rezultat din calculul anterior. Valoarea din stânga intervalului va fi considerată ca limită inferioară, iar valoarea din dreapta ca limită superioară. Valorile care formează limitele intervalelor se înregistrează fie numai ca limită superioară fie ca limită inferioară pentru a evita înregistrări duble a caracteristicilor.