Amenajarea ergonomică a unui supermarket

Cap. I. Introducere

I.1. Ergonomia este o ştiinţă cu un caracter federativ, care pe baza interdisciplinarităţii integrează aportul tehnicii, fiziologiei, psihologiei, sociologiei, economiei şi al altor ştiinţe sociale, având ca obiect orientarea creării tehnicii contemporane la nivelul posibilităţilor psihofiziologice normale ale omului şi utilizarea raţională a acestor posibilităţi în condiţiile de mediu, sociale şi culturale cele mai favorabile care pot fi asigurate de societate, în vederea realizării reproducţiei forţei de muncă de la o zi la alta.

Obiectul de studiu al ergonomiei îl constituie organizarea activităţii umane în procesul muncii prin optimizarea relaţiei din sistemul om-maşină-mediu, având drept scop creşterea eficienţei tehnico-economice, optimizarea condiţiilor satisfacţiei, motivaţiei şi rezultatele muncii, concomitent cu menţinerea bunei stări fiziologice şi favorizarea dezvoltării personalităţii[2].

I.2. Punctul de vânzare este locul de vânzare permanent în care poate pătrunde clientul şi îşi poate efectua cumpărăturile. Forme de organizare a activităţii de comerţ:

-magazin,

-magazin-depozit;

- depozit.

Magazinul poate fi definit ca fiind sistem constructiv( mai exact o construcţie), proiectat pentru a etala( arata), a depozita şi a vinde diferite mărfuri consumatorilor finali, respectiv clientelei sale. Pentru a avea un magazin este necesar un plan general al magazinului, în care elementele sale definitorii să ofere în mod distinctiv de organizare şi funcţionare.

Oricare magazin trebuie să prezinte o imagine proprie care să-l poată diferenţia faţă de concurenţii săi. Imaginea magazinului este foarte importantă, atât pentru magazin în sine cât şi pentru clienţii magazinului, aceasta poate fi definită ca percepţia consumatorilor asupra magazinului şi atributelor sale, ce sunt puse în valoare de un pachet de caracteristici, cum ar fi: amplasarea magazinului, mărimea şi structura asortimentului de mărfuri, ambianţa şi organizarea interioară, mijloace promoţionale, amenajarea de ansamblu.

Aceste caracteristici sunt percepute de către clienţi, ca fiind elementele care definesc personalitatea magazinului. Dacă sunt întrebaţi cum apreciază personalitatea magazinului, consumatorii răspund folosind termeni ca: cinstit, corect, demn de încredere, captivant, foarte interesant, etc. tot astfel descriind şi facilităţile fizice oferite: curăţenie, uşor de găsit, loc de parcare, etc.

Fiecare magazin, în funcţie de politica sa comercială, de particularităţile zonei de atracţie, clinţi, poate avea şi alte atribute.

Reuşita comercială a unui magazin depinde de:

a) amplasamentul său;

b) alegerea sortimentului de mărfuri şi servicii oferite spre vânzare;

c) ambianţa şi organizare (amenajarea) interioară[3]

Cap. II. Amplasarea unui supermarket

Stabilirea locului de amplasare a unui punct de vânzare este una din deciziile esenţiale pe care trebuie să le ia un comerciant.

Localizarea unui punct de vânzare are importante implicaţii financiare şi se face prin determinarea ariei de piaţă în care va opera, această are reprezintă distanţa maximă pe care un client este dispus să o parcurga pentru a face cumpărăturile necesare.

Determinarea ariei de piaţă se face pe baza unor sondaje, direct cu viitorii clienţi. Prin ele se mai află ce caută clienţii( categoriile de marfă) fiecare având preferinţe diferite, în funcţie de clasa socială, venituri, ş.a.

Aria de atracţie a unui magazin este acel spaţiu delimitat geografic din care îşi „atrage" clienţii şi, implicit, îşi asigură desfacerea.

Aria de atracţie este considerată ca fiind o na teritorială în cadrul căreia o unitate comercială,poate să-şi desfacă mărfurile în condiţii de rentabilitate

II. 1. Factorii care influenţează mărimea ariei de atracţie:

- mărimea unităţii comerciale;

- importanţa punctelor de vânzare adiacente (anumite magazine nu au o zonă comercială proprie şi profită de atracţia altor puncte de vânzare);

- nivelul veniturilor populaţiei;

- densitatea populaţiei.

- facilităţile de circulaţie: căi şi mijloace de comunicaţie, spaţii de parcare;

- punctele de interes a ariei de piaţă care constituie obiectul de analiză, servicii, activităţi culturale, sportive etc;

- topografia terenului;

- dinamismul administraţiei publice locale şi al agenţilor economici.

II. 2. Criterii pentru amplasarea unui supermarket:

1. Populaţia prin:

- număr de locuitori, vârsta, nivelul de pregătire;

- venitul disponibil pe un locuitor.

2. Concurenţii

- numărul şi talia concurenţilor, evaluarea punctelor forte şi slabe ale acestora;

3.Traficul

- număr de persoane/oră, tipuri de persoane;

- număr de vehicule/oră;

- tipuri de vehicule, fluiditatea traficului.

4. Parcarea

- număr de locuri, acces;

- distanţă până la magazin.

5. Accesabilitate

- număr de artere de circulaţie;

- direcţiile traficului;

- numărul de intersecţii;

- configuraţia intersecţiilor.

6. Caracteristicile locului

- amplasare;

- forma terenului;

- dimensiunea şi forma construcţiei;p

- vechimea construcţiei.

8. Condiţii de instalare

- proprietar al construcţiei;

- chiriaş;

- costuri de întreţinere;

- impozite[1].