Fluxurile informaționale care se crează în unitățile trezoreriei statului

Introducere

Trezoreria apare ca o necesitate a sistemului finanțelor publice în condițiile economiei de piață, prin care se deschid perspective noi de integrare a acesteia la nivel mondial și european.

Principalul rol al trezoreriei este acela de casier al statului, generând o rețea de fluxuri, asigurând legătura dintre intrări (încasări) și ieșiri (plăți). Trezoreria mai asigură și controlul fiscal asupra încasării veniturilor și a celui financiar preventiv asupra efectuării plăților.

Sistemul informațional se creează pe baza datelor furnizate de contabilitatea publică ținută prin unitățile Trezoreriei Statului. Acestea trebuie să asigure constituirea unui tablou de bord minimal, pe baza căruia conducerea Trezoreriei de la toate nivelurile poate stabili măsuri și acțiuni menite să asigure echilibrul bugetar.

Trezoreria statului, în cadrul sistemului finanțelor publice, este determinat de atribuțiile ei principale (asigurarea execuției bugetului public național privind încasarea veniturilor și efectuarea plăților dispuse în limita creditelor acordate de ordonatori,etc).

Trezoreria este concepută integrat, centralizat, la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, și descentralizat, în plan teritorial, cu unități funcționale și de gestiune financiară la nivel de municipii.

Fluxurile informaționale care se creează în unitățile trezoreriei statului

Fluxurile informaționale contabile și operative din cadrul Trezoreriei Statului sunt organizate și funcționează pe trei paliere principale, respectiv:

- pe orizontală, în cadul fiecărei unități a trezoreriei (generală, județeană, a municipiului București, municipale, orășenești, comunale și a sectoarelor municipiului București);

- în cadrul trezoreriilor din cadrul unui județ, unde se formează o anumită piramidă informațională;

- pe verticala, între trezoreriile județene și unitățile sale, a municipiului București și ale sectoarelor municipiului București, pe de-o parte și trezoreria generală, reprezentată de Direcția Generală a Contabilității Publice și Unitatea de Management a Trezoreriei Statului, pe de altă parte, unde se formeză o informație contabilă pe sistem piramidal.

Cele mai dense fluxuri informațional-contabile se formează în cadrul unităților operative ale trezoreriei statului, respectiv sectoarele municipiului București, Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a municipiului București și trezoreriile operative din județe (municipale, orașenești și comunale), unde de fapt se realizează operațiunile de bază privind constituirea și utilizarea majorității resurselor financiare publice.

În schema 1 se pot observa fluxurile informațional-contabile din cadrul unei trezorerii operative, reședință de județ. Pe numele trezoreriilor sectoarelor din București este deschis câte un cont curent la Banca Națională a României. În această categorie intră și Direcția Trezorerie și Contabilitate Publică județene și a municipiului București, ceea ce le confer acestora prerogative mai inseminate față de cele pe care le au trezoreriile operative din cadrul județelor pe linia constituirii și utilizării fondurilor publice.

Sistemul informaționale care se crează pe baza datelor furnizate din contabilitatea public din cadrul unităților Trezoreriei Statului trebuie să asigure informații și date care să permit constituirea unui tablou de bord minimal conducerii unităților Trezoreriei Statului, de la toate nivelurile, pe baza căruia să se poată stabili acțiuni și măsuri menite să ducă la echilibrarea intrărilor și ieșirile de resurse financiare din cadrul unităților Trezoreriei Statului. Acest lucru se poate observa în schema 2.