Instituția - Președenția României - campanie de informare și convingere a electoratului să aleagă tipul de republică prezidențială

Potrivit Constituţiei, România este o republică semi-prezidenţială în care preşedintele şi primul ministru sunt ambii participanţi activi în administraţia statului. Acest lucru a dus, cel puţin la noi, la o stare conflictuală între preşedinte şi primul ministru, culminând cu o adâncă criză politică timp de aproape un mandat. Criza a atins apogeul prin suspendarea preşedintelui de către Parlament. Acest lucru nu a fost pe placul electoratului căci preşedintele a fost ales prin vor direct de către el şi nu de către Parlament.

Pentru a împiedica pe viitor acest lucru, Preşedinţia României va demara o campanie de Relaţii Publice pentru schimbarea tipului de republică. Astfel din republică semiprezidenţială, în urma unui Referandum, electoratul să voteze schimbarea într-o republică prezidenţială.

Sistemul prezidenţial este o formă de guvernare republicană care îi conferă preşedintelui ca şef al statului puteri decisive în cadrul procesului politic.

În vreme ce sistemul vest-european rezultat al constituţionalismului alocă preşedintelui o poziţie eminamente reprezentativă (dezbrăcarea de putere a monarhilor din trecut), Constituţia SUA îi conferă preşedintelui o putere considerabilă. Preşedintele SUA este şeful statului, al guvernului, şeful armatei şi ministrul de externe. El nu depinde de Parlament (aici nu poate fi vorba de un sistem parlamentar) şi nu constituie un guvern în sensul cunoscut al cuvântului, numind în schimb secretari de stat cu statut de consilieri, pe care preşedintele poate să îi revoce din funcţie după bunul său plac. O altă formă de sistem prezidenţial este cea din Franţa, elaborată sub Ch. de Gaulle (Constituţia din 1958), mai ales în ceea ce priveşte deciziile plebiscitare (încă de pe vremea lui Napoléon I şi Napoléon III). În ambele cazuri, Parlamentul se află pe plan secund, iar puterea executivă se află în mâinile legislativului.

Greutatea acceptării acestui tip de republică de către cetaţeni stă în reprezentarea lor asupra preşedintelui cu puteri sporite, ca urmare a celor 40 de ani de dictatură ceauşistă, practice există o teamă coelctivă legată de acest lucru.

1. Tipul campaniei: Campanie de convingere a electoratului să voteze în cadrul unui referendum schimbarea tipului de republică actual cu o republică prezidenţială.

2. Scopul campaniei: Obţinerea sprijinului electoratului pentru republica prezidenţială

3. Obiective:

1. conştientizarea de către publicul ţintă a necesităţii de a schimba tipul de republică.

2. informarea a 70% din publicul ţintă că republica prezidenţială e cea mai bună alternativă pentru România

3. convingerea a 60% din public să voteze la referendum republica prezidenţială

4. mobilizarea electoratului în proporţie de 65% să participe la vot

4. Publicul ţintă: electoratul din mediul urban

Segmentarea publicului:

1. tinerii: 18-25 ani

2. adulţi: a) 26-40 ani

b) 41-60 ani

3. persoane în vârstă: peste 60 ani

Public secundar: mass-media, ong-uri politice

5. Analiza SWOT

Puncte tari

- asigura stabilitatea politică, iar concentrarea în mâna preşedintelui a ambelor funcţii ar înlătura posibilele divergenţe preşedinte-premier. Mai mult, validarea guvernului şi pastrarea puterii acestuia nu depind de suportul unei majorităţi parlamentare.

- preşedintele-premier este expresia voinţei poporului, prin vot direct

- simplificarea procesului decizional în cazul diferitelor probleme de interes public

- un executiv alcătuit din consilieri (unipersonal) este mai flexibil şi mai rapid (se întruneşte mai uşor şi se poate ajunge la un consens într-un timp mult mai scurt ).

- Numărul restrâns de consilieri prezidenţiali face ca acţiunile lor să fie mai transparente, şi prin urmare, mai uşor de sesizat eventuale acte de corupţie.

Puncte slabe

- riscul ca republica prezidenţială să degenereze într-o dictatură personală

- schimbarea preşedintelui este dificilă în timpul mandatului

- în republica prezidenţială preşedinţele nu poate fi tras la răspundere de nicio autoritate

- concentrarea în mana unei singure persoane a mai multor atribuţii poate duce la mai multe erori în procesul de decizie

- numirea de catre presedinte a consilierilor ar putea favoriza accederea in functii-cheie a unor persoane apropiate presedintelui si nu neaparat competente din punct de vedere profesional.