Monitorizarea activității de producție pentru obținerea tocăturilor

ARGUMENT

Pentru a fi raţională, alimentaţia trebuie să asigure nevoile organismului în material energetic şi plastic (de construcţie) . Cunoscând nevoile în factori nutritivi, se poate stabili în ce proporţie trebuie combinate acestea. Pentru a uşura calculul, s-au împărţit alimentele în 7 grupe, în funcţie de rolul pe care-l joacă în alimentaţie, stabilindu-se pentru fiecare grupă necesarul zilnic.

Grupa I: Laptele si derivatele sale

Constituie sursa de proteine cu înaltă valoare nutritivă, ca şi cea mai importantă sursă de calciu (125 mg/100 ml lapte ; 922 mg/100 g brânză de burduf), vitamina A, şi vitamina B2.

Laptele este singurul produs de origine animală care contribuie la menţinerea echilibrului acidobazic al organismului. Includerea sa într-o raţie alimentară completă va da rezultate bune, pe când acordarea de suplimente de lapte la o alimentaţie necorespunzătoare va avea efect pozitiv numai în măsura în care laptele corectează alte deficienţe ale raţiei alimentare. Să mai reţinem ca laptele este sărac în fier, vitamina C, B1 şi PP.

Grupa a II-a: Carnea, produsele de carne şi peşte

Reprezintă cea mai importantă sursă de proteine cu înaltă valoare nutritivă, precum şi de vitamine: PP, B2, B6, B12 şi fier.

Cu toate calităţile lor, carnea şi produsele de carne sau peşte nu pot fi considerate alimente complete, deoarece sunt sărace în calciu, glucide, vitamina A şi au acţiune acidifiantă. Un meniu, raţional alcătuit, presupune combinarea acestor produse cu legume, produse lactate şi fructe. Nevoia zilnică de alimente din grupa a II-a este de 200-250 g.

Grupa a III-a: Ouăle

Sunt bogate în proteine cu mare valoare nutritivă, conţin vitaminele A, D, B2, B6, ca şi fier şi fosfor, dar sărace în vitamina PP şi lipsite de vitamina C. Ele conţin de asemenea, multă lecitină şi colesterol (ceea ce limitează consumul lor, în special la persoanele în vârstă).

Adulţilor li se recomandă să consume 4-5 ouă pe săptămană, în orice caz, nu mai mult de un ou pe zi; persoanele în vârstă se vor limita la 1-2 ouă pe săptămană.

Grupa a IV-a: Legumele si fructele

Reprezintă surse importante de vitamine C, B1, B2 şi PP, caroten, fier şi calciu. Ele au un efect alcalinizat, constituind un factor important în menţinerea echilibrului acidobazic.

Deoarece vitamina C se distruge uşor în timpul preparării culinare, pentru a reduce pierderile, se recomandă ca legumele să fie curăţate, spălate şi tăiate cu puţin înainte de a fi puse la fiert. Păstrarea lor în apă le reduce conţinutul în vitamine; cartofii este preferabil să fie fierţi în coajă, în orice caz întregi (tăierea lor felii creşte pierderile de vitamină); legumele vor fi puse la fiert în apă clocotită. Cel mai bine este ca legumele să fiarbă în aburi, în vase acoperite. Un strat de grăsime deasupra lichidului în care fierb legumele reduce pierderile în vitamine. Se va avea grijă să nu se depăşească timpul necesar pentru fiertul legumelor: de aceea vor fi puse treptat, după cum fierb mai repede sau mai greu. După preparare, nu vor fi păstrate de la o masă la alta si reâncălzite.

La borşuri, vitaminele se păstrează mai bine decât în supe. Adaosul de bicarbonat grăbeşte fierberea, dar distruge vitaminele, ca şi fierberea in vase de fier, cupru sau zinc.

La stabilirea raţiei zilnice de legume si fructe, trebuie să se ţină seama de pierderile din timpul procesului de preparare, începând cu curăţirea. In fine, se recomandă ca de la masă să nu lipsească legumele crude, sub formă de salate, şi fructele crude.

Grupa a V-a: Cerealele, produsele cerealiere şi legumele uscate

Reprezintă cea mai importantă sursă de proteine vegetale şi glucide, bogată în vitaminele B1 (40-60 %), B2 şi PP. Dar săracă în vitaminele C şi A. Se recomandă să nu se consume în exces cereale, deoarece dezechilibrează raţia alimentară.

Raţia zilnică nu trebuie să depăşească 400-500 g pâine, 50 mg produse cerealiere (paste făinoase, orez, griş etc) şi 25-30 g legume uscate. Ţinând seama că pâinea este principala sursă de vitamina B1, si că aceasta se găseşte mai ales în tărâţe, se recomandă să se consume pâine intermediară (semi).

Grupa a VI-a: Zahărul si produsele zaharoase

Sunt produse rafinate care nu conţin, în afară de glucide, nici un factor nutritiv. Printre efectele negative amintim rolul glucidelor în apariţia cariilor dentare. Dulciurile au gust plăcut şi, ca desert, dau o senzaţie de satisfacţie. Se recomandă să nu se depăşească 50 g glucide pe zi .

Grupa a VII-a : Grăsimile sunt o sursă de energie si de vitamine A şi D. De aceea untul nu trebuie să lipsească din raţia tinerilor. La persoane mai în vârstă se recomandă limitarea consumului de grăsimi şi mai ales de unt şi slănină, deoarece acestea favorizează apariţia aterosclerozei. Nu se vor depăşi 40-50 g / zi, în această cantitate incluzându-se grăsimile folosite la pregătirea hranei.

Preparatele din carne tocată conţin aproape toate grupele de alimente, ceea ce le conferă o valoare nutritivă mare şi echilibrată.