Politica transporturilor în UE

Guvernul României va aplica o strategie care are în vedere dezvoltarea echilibrată a economiei locale şi regionale precum şi integrarea reţelei naţionale de transport (şi logistică) la reţeaua europeană, respectiv la cea internaţională.

A. Strategia în domeniul transportului feroviar

În ceea ce priveşte dezvoltarea transportului feroviar, Guvernul României are în vedere următoarele măsuri:

– reorganizarea activităţii societăţilor comerciale feroviare din România conform directivelor UE:

- CFR Infrastructură SA / gestionar infrastructura feroviară (+ filiale);

- CFR Călători SA / operator naţional în transportul de călători; cu două departamente: lung parcurs (+ internaţional) şi scurt parcurs (+ filiale);

- MRM SA (material rulant motor) / departamente regionale; Muntenia (Bucureşti), Transilvania (Cluj), Banat (Timişoara), Moldova (Galaţi);

- CFR Marfă SA / operatorul naţional în transportul de marfă (+ filiale);

– asanarea financiară a societăţilor feroviare naţionale;

– stabilirea de strategii pentru optimizarea costurilor şi funcţionarea în condiţii de eficienta economică;

– asigurarea subvenţiei în transportul de călători, conform normelor europene, conform contractului naţional de servicii (2100 trenuri / 1750 trenuri locale); baza de raportare anul 1999, şi nivelurile subvenţiilor din ţările din Europa Centrală şi de Est membre sau candidate UE;

– privatizarea transportului feroviar de mărfuri;

– pregătirea transportului feroviar de călători de lung parcurs pentru privatizare (parteneriat);

– eliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe infrastructura feroviară publică, creşterea vitezei tehnice şi comerciale cu minim 20%;

– finalizarea lucrărilor pe coridorul IV: Câmpina-Braşov, Bucureşti-Constanţa, Curtici-Arad-Simeria precum şi a tronsonului Pitesti-Rm. Vâlcea;

– parteneriat privind gestionarea patrimoniului auxiliar, telecomunicaţii pe suport de fibră optică, mecanizarea căii, transportul de călători de noapte (dotare cu vagoane de dormit), servicii informatice, transportul feroviar de călători local, servicii auxiliare diverse;

– gestionarea eficientă a resurselor umane:

- pregatire profesională adecvată;

- ocuparea posturilor de conducere pe bază de concurs;

- instruirea profesională, sănătatea personalui, servicii medicale (recuperare), programe sociale adecvate (colaborare sindicate);

- iniţiativă pentru restructurarea şi redefinirea învăţământului superior feroviar (cursuri, autorizări, cadre didactice);

- contracte de management la nivelul conducerii centrale ale societăţilor comerciale;

– separarea activităţii AFER de activitatea de inspectorat:

- AFER/autoritatea feroviară română cu rol de reglementare şi regulator; ISFR/ inspectoratul de stat feroviar român cu rol de inspecţie;

– aducerea siguranţei circulaţiei la nivel optim pentru exploatarea feroviară;

– reînfiinţarea (în parteneriat) a ITL (institutul de transport şi logistică) responsabil cu gestionarea cercetării şi dezvoltării feroviare;;

– înfiinţarea şi amenajarea Muzeului Naţional CFR (Snagov sau Baloteşti).

B. Strategia în domeniul infrastructurii rutiere

Strategia în domeniul infrastructurii rutiere vizează trei componente:

– satisfacerea deplină a utilizatorului;

– interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri din UE;

– corelarea dezvoltării reţelei de drumuri publice cu priorităţile dezvoltării economice a României; dezvoltarea reţelei de drumuri publice din România şi îmbunătăţirea indicilor calitativi (densitate, lungime, îmbrăcăminţi moderne), se va face în condiţii de siguranţă şi confort, asigurându-se protecţia mediului.

Politicile rutiere pe care Guvernul României le va promova sunt următoarele:

1. Reconfigurarea reţelei de drumuri publice (DN, DJ, DC) prin:

– reparare, întreţinere curentă şi periodică, reparaţii capitale şi modernizare;

– managementul întreţinerii drumurilor şi lucrărilor de artă, se va face pe criterii exclusiv tehnice, prin aplicarea sistemelor de management pentru drumuri, PMS (Pave Management System) şi pentru poduri, BMS (Bridge Management System);

– sporirea măsurilor de siguranţa circulaţiei şi confortului participanţilor la trafic;

– îmbuntăţirea serviciilor oferite de administratorii reţelei de drumuri publice.

2. Dezvoltarea reţelei de drumuri publice prin:

– legarea tuturor localităţilor la reţeaua de drumuri publice;

– respectarea angajamentelor de integrare europeană

o autostrada Nădlac.Deva.Sibiu.Piteşti.Bucureşti.Constanţa pe coridorul IV.paneuropean

o autostrada Bucureşti.Focşani.Albiţa pe coridorul IX.paneuropean

o finalizarea lucrărilor începute:

! autostrada Bucuresti-Brasov-Tg.Mures-Cluj Napoca-Oradea-Borş;

! autostrada Bucureşti-Constanţa

– construcţia unor reţele de drumuri rapide, pentru circulaţia de tranzit, în special pentru traficul greu, ca alternativă pentru actuala reţea publică de drumuri de legatură între localităţile învecinate.

3. Reorganizarea administraţiei naţionale a drumurilor publice din România prin:

– înfiinţarea Consiliului Naţional al Drumurilor cu competenţe în stabilirea strategiilor şi politicilor sectoriale în domeniul rutier

– transformarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în Agenţia Naţională de Administrare a Drumurilor Publice;

– dezvoltarea şi introducerea unei strategii de gestionare şi întreţinere multianuală a reţelei de drumuri publice, pe baza de programe în sistemul de nivele de serviciu