Program de dezvoltare, protejare și promovare a Municipiului Arad

CAPITOLUL I - AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CĂI DE ACCES

Amplasat pe valea Mureșului, Municipiul Arad, reședința Județului Arad, este cel mai important oraș al județului și unul din cele mai importante orașe din țară. Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a României, în șesul întins al Tisei, la 46°11' lat. N și 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul Râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova.

Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp. Orașul se află la o altitudine de 108,5 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 la 594 km de București (E) și 275 km de Budapesta (V), precum și E 671 la 50 km de Timișoara (S) și 117 km de Oradea (N), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană. Municipiul Arad este principala poartă de intrare în România, fiind cel mai important nod rutier și feroviar din vestul țării.

Astfel, Aradul se află situat la 17 km de Curtici - cel mai mare punct vamal pe căi ferate din vestul țării. De asemenea, Aradul beneficiază de un acces extrem de facil în ceea ce privește punctele de frontieră pe cale rutieră și aeriană. Cele mai apropiate puncte de frontieră sunt pe cale rutieră, respectiv: localitatea Turnu la o distanță de 20,3 km de orașul Arad, orașul Nădlac la o distanță de 54 km de orașul Arad, precum și Vărșand la o distanță de 68 km. Un important punct de frontieră este cel pe cale aeriană care se găsește chiar în Municipiul Arad, respectiv Aeroportul Internațional Arad, acesta având o pistă de 2.000 metri care permite un transport modern și sigur, atât pentru călători, cât și pentru mărfuri.

Harta Municipiului Arad

CAPITOLUL II - SCURT ISTORIC AL ORAȘULUI DIN PUNCT DE VEDERE TERITORIAL

Începuturile orașului Arad trebuie căutate în secolele XVI -XVII, în perioada ocupației turcești. După distrugerea de către turci, în anul 1551, a vechii cetăți Orod (Urod sau Wrod) situată pe teritoriul comunei Vladimirescu, cuceritorii ridică o altă fortificație pe malul drept al Mureșului, pe locul actualei fabrici textile “TEBA”. În jurul acestei cetăți va apare viitorul oraș. Aradul se dezvoltă în perioada ocupației otomane (1551-1687), devenind, pe lângă un important punct strategic și un renumit centru de schimb comercial, unde târgul ținea zece zile și zece nopți, având administrație proprie, după cum consemnează Evlia Celebi (1611-1684).

După retragerea stăpânirii turcești, cetatea Aradului trece sub dominația Imperiului Habsburgic (1687). Așezarea cunoaște un avânt economic, politic și demografic. Între 1763-1783 se construiește în bucla Mureșului, în afara perimetrului urban, noua cetate a Aradului (existentă și astăzi) în stil Vauban. Aflat la întretăierea unor importante drumuri comerciale, Aradul devine cea mai dezvoltată urbe a zonei. Renumitul târg de cereale și vite, existența a numeroși meșteșugari, precum și avântul demografic vor determina ca la 1765, în centrul așezării să se contureze o stradă principală mai largă, viitorul Bulevard. În anul 1834 Aradul a fost declarat oraș liber regesc, ceea ce îl va favoriza.

Crește spațiul clădit al orașului cuprinzând, pe lângă vechiul nucleu din secolul al XVIII-lea, actuala zonă Centrală și cartierele Pârneava, Șega, Gai și Mureșel. Între 1870-1914 se construiesc edificii civile impunătoare, instituții și clădiri destinate unor întreprinderi. Paralel (1879-1888) se pun bazele actualelor diguri, ca urmare a revărsărilor râului Mureș. Tot în această perioadă (1880) începe pietruirea străzilor. În perioada interbelică orașul se extinde în continuare prin includerea satului Micălaca și înglobarea, ca suburbii, a următoarelor perimetre construite: Grădiște, Poltura și Bujac. Se dezvoltă cartierele Micălaca Nouă, Subcetate și Gai (1930-1940). Se extinde rețeaua de apă și sistemul de canalizare. Numărul întreprinderilor mari crește de la 38 la 142. Se deschid numeroase școli. Vechea și impunătoarea stradă principală devine bulevard și cea mai importantă zonă comercială.

Aici sunt grupate marile edificii publice: Teatrul, clădirea Primăriei, Banca Națională, palatul Cenad, palatul C.F.R., biserici, hoteluri. Majoritatea acestor clădiri au fost construite la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pe lângă funcția de principală arteră de circulație bulevardul are și rolul de promenadă (Corso). După cel de -al Doilea Război Mondial, Aradul se dezvoltă ca un centru industrial. Se conturează marile platforme industriale și iau ființă întreprinderile republicane, cu mii de locuri de muncă, fapt care a determinat atragerea populației din mediul rural.

Ca urmare a creșterii numărului de locuitori, au apărut noile cartiere de blocuri și zone de locuit: Aurel Vlaicu, Calea Romanilor, Micălaca, Faleza Sud și Banu Mărăcine. Conform Raportului privind starea economică, socială și de mediu a municipiului Arad, în anul 2018 Aradul avea 24 de cartiere: Alfa, Aradul Nou, Bujac, Centru, Confecții, Drăgășani, Funcționarilor, Gai, German, Grădiște, Insula Mureș, Ion G. Duca, Micălaca, Mureșel, Pârneava, San Paolo, Sânicolaul Mic, Subcetate, Silvaș-Cadaș, Șega, Romana Residence, 6 Vânători, Verde, Westfield.

De asemenea, s-au construit numeroase clădiri publice: cinematograful “Dacia”, hotelurile “Continental - Astoria” și “Parc”, Casa de Cultură, Sala Polivalentă, Spitalul Județean, Ștrandurile. Aspectul variat și în același timp unitar arhitectural, precum și cadrul natural al râului Mureș, care strabate orașul, conferă municipiului Arad farmecul și caracterul său specific.