Raport - firma Serioux

DECIZIA 1

Prima decizie pe care am luat-o a fost una lipsita de experienta, dar si grea in aceeasi timp. Din pacate, datorita unor greseli in calculul costului pe fiecare unitate de produs, dar si in rationamentul luarii deciziei, rezultatul asteptat nu a fost cel scontat, insa nici unul care sa ne afecteze sever in urmatoarele perioade.

Am considerat ca ar trebui sa investim masiv in dezvolvarea societatii, mai ales ca eram si la inceputul perioadei , produsele pe care le comercializam erau cerute de catre clienti, iar cerera era in plina ascensiune . Astfel, pentru a veni in intampinarea acestor cerinte am decis sa cumparam atat producerea de rachete cat si pentru producerea de schiuri o unitate mica de productie, repectiv o unitate mare de productie. Cele mai mici ne-au permis acoperirea cererii ce revenea societatii noastre din cererea globala, cele mari vor produce in perioada urmatoare pentru acoperirea unei cereri superioare foarte probabile. De asemenea trebuie sa mentionam ca cererile de piata estimate pentru prima perioada au fost cunoscute, astfel pentru schiuri cererea a fost de 1206 perechi, iar pentru rachete de 611 perechi.

Datorita stocurilor deja existente de 300 de perechi de schiuri si 150 de perechi de rachete, dar si datorita cheltuielilor mari de stocaj, societarea a decis sa produca sub punctul critic, pentru a elimina cheltuielile suplimentare. Din cauza unor erori de calcul dar si de rationament, decizia luata nu a fost una in totalitate corecta. Unitatea mica de productie nu trebuia cumparata, deoarece societatea dispunea de stocuri suficiente pentru acoperirea cererii existente pe piata. In schimb dezicia de cumparare a unitatrilor mari de productie a fost una corecta, deoarece in perioada urmatoare se estimeaza o crestere semnificativa a cererii pentru ambele produse. Aceasta decizie a fost posibila doar in conditiile in care societatea a contractat un imprumut de 50.000 um si un disponibil in trezorerie de 12.500 um. Contractarea imprumutului a afectat costul de productie al perioadei, in sensul cresterii datorita cheltuielilor cu dobanzile, respectiv 7.500 um repartizate proportional pe unitati de schiuri si rachete.

SCHIURI

capacitatea la inceputul perioadei 300

punct critic 270

decizia de productie 285

cheltuieli suplimentare 2550

RACHETE

capacitatea la inceputul perioadei 150

punct critic 135

decizia de productie 158

cheltuieli suplimentare(daca am fi produs 150) 2550

Asa cum reiese si din tabel cheltuielile suplimentare pentru obtinerea productie stabilite de 285 (mii perechi) schiuri erau numai de 2.550, in comparatie cu pretul unei unitati mici de productie de 12.500. In ceea ce priveste rachetele decizia noastra de productie a fost de 158 mii. Acest lucru nu ar fi fost posibil daca nu am fi cumparat o unitate mica de productie. Puteam alege sa producem doar 150, implicand cheltuieli suplimentare de 2550 lei. In viitor aceste unitati de productie mici ne pot ajuta sa producem cantitati mai mari de schiuri si rachete, chiar daca in prezent au generat stocuri mari ce au condus la cheltueili de stocaj mari si in final la un pret de productie mare.

In ceea ce priveste cheltuielile indirecte, societatea a optat pe o strategie de oportunitate apeland atat la cercetare, cat si la publicitate. Desi acestea maresc costul de productie in viitor ele vor genera beneficii prin prisma micsorarii costului materiei prime si cresterii cererii globale de piata, permitand cresterea productiei de rachete si schiuri si implicit cresterea profitului.

Societatea noastra aplica o politica de marketing destul de agresiva, apeland la publicitate si alte forme de reclama a produselor. In ceea ce priveste cheltuielile de cercetare acestea ne permit reducerea la jumatate a pretului materiei prime, generand un cost de productie mai mic, cu sanse de reusita destul de mari, 80%.

Cheltuielile publicitare au fost de 12.800 um pentru schiuri, respectiv 10.000 um pentru rachete. Cheltuielile de cercetare au fost calculate incorect, desi CA previzionata a fost de 68.150 um, corect calculata, alocarea proportionala nu a fost calculata corect si pentru prima etapa aceste cheltuieli au fost o pierdere de resurse, fara a genera beneficii viitoare societatii.

In ceea ce priveste politica de pret societatea a optat pentru o marja foarte mare si astfel profiturile au fost pe masura. In ceea ce priveste schiurile desi costul a fost de 453 um pe produs, pretul de vanzare a fost de 500 um, iar in ceea ce priveste rachetele costul a fost de 290 um, iar pretul de vanzare de 370 um.

In aceasta prima etapa societatea si-a dorit sa-si acopere partea din cerere ce-i revenea din piata, sa reduca costul la un nivel minim, politica de pret sa fie una agresiva, care sa-i asigure un profit substantial, politica de marketing sa fie substantiala. Aceste scopuri au fost indeplinite, insa nu la nivelul asteptat.

DECIZIA 2

Urmatoarea decizie luata, cea aferenta perioadei 2, a fost una corecta si foarte productiva pentru intreprinderea noastra. Daca dupa prima perioada, entitatea se gasea in descoperire bancara in valoare de 40.632 um, la sfarsitul celei de a doua perioade, entitatea s-a redresat din punct de vedere financiar, reducand descoperirea bancara pana la valoarea zero. De asemenea cifra de afacere a crescut cu 66, 26%, de la 165.145 lei la 271.247 lei.

La inceputul perioadei 2, capacitatea de schiuri si de rachete era de 370 perechi, respectiv 225 perechi. Am considerat ca nu mai trebuie sa cumparam nici unitati mici de productie, nici unitati mari de productie pentru cele doua produse. Decizia s-a bazat pe faptul ca in prima perioada deja aveam un imprumut contractat, nu dispuneam de lichiditati, entitatea era in descoperire bancara si in plus aveam deja achizitionate, din prima perioada, unitati mari de productie pentru fiecare din cele doua produse, acesta fiind acum operationale. Nici pe partea de stocuri situatia dupa prima perioada nu era una pozitiva, entitatea prezentand 67 de bucati de schiuri si 65 de bucati de rachete. Astfel, aceste produse nevandute si ramase in stoc au generat cheltuieli de stocaj in valoare de 15.281- schiuri (30.561*50%) si 9.860- rachete (19720*50%). Prioritatea noastra era eliberarea de aceste stocuri care erau o povara pentru entitate si influentau rezultatul financiar al perioadei in mod negativ.