Serviciile publice din județul Harghita

Judeţul Harghita se situează pe platforma Ardealului, în zona centrală a Carpaţilor Orientali. Principala caracteristică a reliefului constă în predominarea ţinuturilor muntoase, acestea ocupând peste 60% din teritoriul judeţului.

Din punct de vedere al suprafeţei, judeţul Harghita este considerat un judeţ de mărime mijlocie. Cu o suprafaţă de 6639 km2, este al treisprezecelea judeţ din România în functie de mărimea suprafeţei. Din punct de vedere al populaţiei are o densitate mică faţă de mărimea teritoriului. În judeţul Harghita sunt nouă oraşe din care patru municipii, 51 de comune şi 236 de sate.

Căile de acces principale - şosele şi căi ferate - sunt în valea Oltului si Trotuşului. Dinspre nord trece linia ferată Braşov-Deda şi drumul naţional care urmăreşte valea Oltului. Din nord-nord-est, prin valea Trotuşului calea principală de acces este drumul naţional care leagă Miercurea-Ciuc de Oneşti. În zona Ciucului de Jos între Cozmeni şi Târgu Secuiesc trece drumul prin pasul Niergeş şi Casin. Dinspre Moldova zona se poate vizita judeţul prin drumul naţional Moineşti-Comăneşti. Căile ferate sunt paralele cu şoselele naţionale din zonă. Calea ferată Braşov-Ciceu-Deda urmăreşte văile Oltului şi Mureşului, având un rol important în accesarea porţiunii nordice si centrale ale judeţului. Calea ferată Ciceu-Adjud urcă pe versantul sudic al muntelui Cad spre Livezi, apoi coboară prin valea pârâului Gârbea spre Lunca de Sus. De aici urmăreşte valea Trotuşului.

Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale se află la Târgu-Mureş, Cluj-Napoca şi la Bucureşti. Reşedinţa de judeţ este Miercurea-Ciuc cu o populaţie stabilă de 42.029 locuitori. Judeţul este deosebit de bogat în minereuri: andezite, bazalturi, tufe, marmură, sare, cupru, fier, mercur - şi am enumerat numai lista parţială a bogăţiilor.

Statistici judetene

Populatia ocupata civila – 126 mii persoane

Numarul mediu al salariatilor – 58.3 mii persoane

Numarul somerilor – 11.783 persoane

Rata somajului – 8.5%

Economia, în stare de regres dupã decembrie 1989 a fost stãpânitã de macrotensiuni: inflatia galopantã, scãderea productiei interne si legat de aceasta, somajul, deficite bugetare, deficite ale balantei de plãti. Desigur aceastã situatie s-a reflectat si în viata economicã si socialã a judetului, în primii ani ai procesului de tranzitie scãzând brusc volumul de productie si de export (la care a contribuit si întreruperea legãturilor de cooperare din sânul CAER), iar somajul a devenit un element integrant al vietii economico-sociale.

Numãrul salariatilor reprezintã doar 75,0% fatã de numãrul din anul 1989. Sectorul privat, care a apãrut începând cu anul 1990, din motive obiective nu a putut contracara efectele negative înregistrate.

În ultimii doi ani, s-a înregistrat o stabilizare economicã, chiar o crestere usoarã a productiei si a exportului, a activitãtii investitionale, s-a redus rata inflatiei, dar aceste fenomene pozitive nu au putut influenta simtitor situatia ocupãrii fortei de muncã, veniturile reale ale populatiei, nu au putut ameliora unele probleme sociale si relansa rezolvarea gravelor probleme legate de infrastructurã în sensul larg al cuvântului.

Activitãtile INDUSTRIALE s-au dezvoltat pentru exploatarea si industrializarea (prelucrãrii) lemnului, industria alimentarã, textilã, tricotaje si confectii.

Ponderea cea mai însemnatã din productia industrialã a judetului, revine industriei exploatãrii si prelucrãrii lemnului, bazatã pe resursele de materii prime existente în teritoriu si care, reprezentã cca. 27-28% din total, urmatã de industria alimentarã 20-21%, industria textilã si a pielãriei cu 15-16%.

Cote mai mici sunt detinute de ramura extractivã 9%, metalurgie 0,8-1%, constructiile de masini 3-4%, industria produselor electrotehnice, electronice si de mecanicã finã - 2-2,5%, a produselor chimice si petrochimice -2,8-3% si altele.

În comparatie cu anii precedenti se constatã o diminuare simtitoare a activitãtii în industria prelucrãrii metalelor si a constructiilor de masini si începutul unui proces de revigorare în domeniul prelucrãrii lemnului, productiei de tesãturi, confectii textile, a productiei produselor din carne si lapte, bãuturi alcoolice, concretizat prin diversificarea si relansarea ofertei de mãrfuri.

Din totalul de 8465 societãti comerciale si regii autonome înregistrate în Registrul Comertului 30 sunt cu capital de stat,47 sunt cu capital mixt, 845 detin capital mixt, românesc si strãin iar 623 sunt alte categorii de agenti economici.

O altã ramurã importantã a economiei judetului reprezintã agricultura. Terenul agricol al judetului Harghita cuprinde 406,4 mii hectare, din care 92,7 mii ha teren arabil, revenind în medie 1,15 ha pe locuitor. Pajistile naturale ocupã 312,3 mii ha asigurând conditii deosebit de favorabile cresterii animalelor, sector preponderent în formarea veniturilor populatiei din aceastã ramurã.

Cresterea animalelor este o îndeletnicire primordialã. Efectivele de animale în anul 2000 au ajuns la 80 mii capete bovine, (din care: vaci si junci aproape 56 mii capete), 78 mii capete porcine, 173 mii capete ovine, 12 mii familii de albine. Materia primã provenitã din acest sector se prelucreazã în totalitate în sectorul privat, fiind comercializat tot în aceastã formã.

În prezent principalele activitãti de prestãri servicii cu pondere sunt: transporturile cu 29,7%, hoteluri si restaurante 18%, servicii financiare 10%, telecomunicatii 9,3%, tranzactii imobiliare 7,3%, reparatii autovehicule 6,1%, etc.

Locuitorii judetului au avut din totdeauna legãturi comerciale cu tinuturile vecine.

Bogãtiile naturale ale acestor zone în special pãdurile de fag si brad au permis ca valorificarea produselor lemnoase sã fie o sursã importantã de venituri pentru populatie. Orasele si comunele judetului, în special pe vãile Muresului si Oltului au constituit o bunã piatã pentru grâu, porumb, fructe, zarzavaturi si vinuri aduse din judetele învecinate, din Moldova, Tara Bârsei si Vãile Târnavelor.

O buna parte a schimburilor comerciale se desfãsoarã din timpuri strãvechi în târguri, bâlciuri si iarmaroace. Din produsele specifice târgurilor si pietelor cele mai semnificative sînt ceramica popularã din Corund si Dãnesti, unelte din lemn, ciubere, tesãturi din cânepã si in, diverse produse alimentare.