Serviciul public de furnizare a apei din Constanța - Raja și serviciul public de furnizare a apei din Londra - Thames Water

I. Serviciul public de furnizare a apei din Constanta: „Raja”

În ultimele două decenii, asistăm la o creştere spectaculoasă a interesului pentru activităţile legate de domeniul calităţii în general şi a celor legate de asigurarea, certificarea şi managementu localităţii, în particular. Preocuparea pentru îmbunătăţirea calităţii produselor/serviciilor a devenit permanentă, pe fondul accentuării concurenţei între organizaţii şi al globalizării economiei mondiale.

Planificarea, implementarea şi certificarea unui sistem de management al calităţii, a reprezentat o provocare şi pentru managementul de vârf al organizaţiei, în scopul de a obţine şi de a exploata avantaje competitive susţinute.

Demonstrând că are capabilitatea şi competenţa necesară de a ţine sub control toate procesele în vederea îmbunătăţirii continue şi de a oferi satisfacţie tuturor celor interesaţi, în octombrie 2004, RAJA Constanţa a obţinut certificarea sistemului de management al calităţii conform ISO 9001: 2000, urmând ca în anul 2007 să fie auditată pentru recertificare.

Întrucât RAJA se găsea la un moment dat - ca majoritatea organizaţiilor din România – în faţa unor noi cerinţe (armonizarea legislaţiei nationale cu cea a Uniunii Europene, îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor, îmbunătăţirea calităţii vieţii, protecţia socială, protecţia mediului înconjurător, garantarea securităţii şi sănătăţii personalului) preocuparea managerilor pentru respectarea acestor cerinţe, a condus la necesitatea implementării unui sistem de management de mediu conform ISO 14001: 2004 şi a unui sistem de management de sănătate şi securitate ocupaţional conform OHSAS 18001: 1999, integrate în sistemul de management al calităţii existent.

La finele anului 2005, urmare a unei munci laborioase în domeniul calităţii, mediului şi sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, RAJA a obţinut certificarea sistemului de management de mediu conform ISO 14001: 2004, respectiv certificarea sistemului de management de sănătate şi securitate ocupaţională conform OHSAS 18001: 1999.

În momentul de faţă, laboratorul de apă potabilă Palas şi laboratorul de apă uzată Constanţa Sud, se află în plin proces de evaluare a competenţei lor, în vederea obţinerii acreditării conform ISO 17025: 2004.

Strategia managementului de vârf se bazează pe:

- satisfacţia clienţilor;

- instruirea şi motivarea personalului;

- eficientizarea proceselor;

- respectarea mediului înconjurător;

- utilizarea corespunzătoare a resurselor;

- prevenirea şi reducerea la maximum a riscurilor de accidente şi îmbolnăviri profesionale, reducerea consecinţelor acestora;

- creşterea competenţei laboratoarelor.

Încă de acum foarte mult timp s-a dezvoltat un interes al oamenilor de a avea suplimente de apă în această zonă aridă (de exemplu, sistemul de rezervă de apă din cetăţile Histria şi Tomis).

În ceea ce priveşte oraşul Constanţa, acest interes de păstrare a rezervelor de apă a luat naştere în anul 1880.

1903 - Proiectul inginerului Cucu Starostescu de a căra apă din lacul Siutghiol, din locaţia numită "Moara Caragea", amplasată la 7 km distanţă de oraş, a fost realizat parţial.

1924 - Proiectul inginerului Virgil Ionescu a luat naştere şi astfel au apărut primele străzi ce aveau în dotare sistem de alimentare cu apă: Mangaliei, Carol, România, Remus Opreanu şi bulevardul Elisabeta.

1950-1957 - Ia naştere sistemul de alimentare cu apă costier prin executarea de foraje la mare adâncime în Eforie Nord, Eforie Sud şi Techirghiol. Este construită o conductă de la Caragea Dermen - Complex Călăraşi - staţiunile din sud, cu o lungime totală de 30 km.

1964-1972 - Peste 100 de puţuri au fost săpate şi puse în funcţiune în aria costieră. Au apărut importanţi colectori ai apei subterane: Cişmea I şi II, Basarabi, Medgidia, Costineşti, Tatlageac, Dulceşti, Neptun etc. A fost dezvoltată reţeaua de conducte, sistemul de distribuţie, precum şi capacitatea de pompare şi depozitare de la Palas - Constanţa, Costineşti şi Tatlageac. Sistemul de alimentare cu apă din zona costieră a fost extins la 70 de km, între Năvodari şi Mangalia.

1975-1980 - O dată cu creşterea nevoii de apă potabilă, imposibil de acoperit din surse subterane, au început să fie utilizate apele de suprafaţă. A fost construita o staţie de pompare, care pompa dinspre canalul Poarta Albă - Midia spre Galeşu.