Atentatele din Madrid - 11 martie 2004

In dimineata zilei de joi 11 martie 2004, zece rucsacuri incarcate cu TNT au explodat in patru trenuri in Madrid (Spania) in patru statii diferite. Exploziile au avut loc simultan intre 7:39 si 7:42 (ora Spaniei) dimineata in statiile madrilene Atocha (3 bombe), El Pazo del Tío Raimundo (2 bombe) si Santa Eugenia (o bomba) si o a patra in calea Téllez spre Atocha. Fortele de securitate au gasit si alte trenuri incarcate cu explozibil, potrivit declaratiilor ministrului de interne spaniol Angél Acebes, acestea urmau sa fie detonate in momentul in care ar fi ajuns ambulantele, tragedia urmand a fi una de si mai mari proportii.

Atacul a produs cel putin 199 de morti (dintre acestia 181 in momentul efectiv al exploziilor) si 1467 raniti, devenind astfel cel mai puternic atac pe care l-a intalnit Europa in timpuri de pace, dupa atacul aerian (asupra uni avion Pan Am) din Lockerbie pe 21 decembrie 1988.

Politia a detonat mai multe bombe care aveau sa explodeze in statii.Un total de 13 bombe au fost pregatite pentru acest atac . La orele 14 în ziua de 12 martie, Ministrul de Interne a dat o serie de detalii referitoare la detonare şi tipul de exploziv implicat, care pare să sublinieze bănuielile asupra unui grup islamic.

Autorii atentatului nu au fost comunicati imediat, s-au vehiculat totusi 2 nume importante: Organizatia Separatista Basca (ETA), ipoteza lansata si sustinuta de guvernul spaniol si Al-Qaida, ipoteza aparuta intr-un ziar arab din Londra, motivand gestul organizatiei fata de nemultumirea sprijinului acordat de premierul spaniol José María Aznar guvernului american, dupa atentatele din 11 septembrie 2001, New York.

Criza prin definitie face referire la o amenintare in ceea ce priveste valorile fundamentale, conservarea de vieti omenesti, suveranitate nationala, autonomie, bunastare economica, democratie, respectarea legilor. Atmosfera de criza este caracterizata de timp limitat de decizie si actiune, incertitudine, nesiguranta, probabilitate mare de implicare in ostilitati armate. Intamplarile din Madrid, 11 martie si modul in care autoritatile gestioneaza evenimentele conduc catre ideea de criza, pozitia acestora este cu atat mai delicata cu cat tragedia s-a produs cu trei zile inainte de alegerile generale.

Semnale de alarma au fost prezente cu o saptamana inaintea atacurilor; un grup terorist numit AZF a negociat cu Ministerul de Interne Francez, dupa ce a amenintat ca va atenta la reteaua de cai ferate franceze. Potrivit informatiilor oficiale AZF era numele unei fabrici care a explodat accidental in Toulouse, foarte aproape de frontiera cu Spania in data de 21 septembrie 2001 la numai zece zile dupa momentul 9/11, insa nu s-au putut stabile daca intre cele doua incidente exista vreo legatura.

Un alt aspect ar fi si faptul ca numai cu o zi inainte de atentat, doua persoane au distribuit brosuri in regiunea basca, care faceau referire la atacarea Retelei Nationale de Cai Ferate Spaniole, RENFE.

Initial guvernul spaniol a atribuit atentatul organizatiei ETA, fiind urmat si de majoritatea canalelor mass-media; cu toate acestea insa toate antecedentele gruparii, toate dovezile aparute in urma cercetarilor nu sustineau acesta teorie. Garda civila dejucase numeroase planuri ale organizatiei separatiste, pe 29 februarie au fost capturate 500 kg de explozibil, presupusi membri ai ETA au fost arestati. Potrivit declaratiilor explozibilul era acelasi tip cu cel folosit in atentatele din 11 martie, ulterior acest lucru a fost dezmintit de oficialii de la Interne. ETA obisnuia sa anunte inainte de atacuri, iar inainte de acest atac nu a fost nici un anunt. Directorul Europol, Jürgen Storbeck, a precizat ca exploziile „ nu corespund cu modul de operare pe care ETA l-a adoptat pana acum”. Atacurile au fost produse la 2 ani si jumatate dupa cele din 11 septembrie 2001 de la New York, mai exact la 911 zile, tipar initial ignorat de guvern. Organizatia separatista nu a revendicat atacurile intrucat nu a avut nimic de-a face cu ele, de la fondarea sa din 1968 si-a asumat responsabilitatea pentru mai mult de 800 de morti, in plus ETA a organizat atentate si in alte randuri in campanie electorala. Televiziunea din Tara Bascilor - comunitate autonoma din nordul Spaniei - a difuzat un comunicat al ETA, prin care se neaga implicarea gruparii armate in atentatele din Madrid. Autoritatile spaniole nu au fost insa convinse pentru a scoate ETA de pe lista suspectilor. Daca s-ar fi confirmat ca autorul acestui atentat este organizatia basca, ar fi fost vorba despre cea mai importanta actiune armata a acestei grupari.

A doua ipoteza a fost adusa in discutie de Arnaldo Otegi, lider al partidului politic Batasuna, scos in afara legii pentru legaturile sale cu ETA, negand orice lagatura cu atacurile. Acesta a sugerat ca vinovati sunt terorişti islamici ca Al-Qaida, probabil ca raspuns la sprijinul spaniol dat invaziei Irakului. Prima reactie a guvernului a fost sa respinga aceasta interpretare, considerand ca este vorba de inducerea in eroare a investigatiei. In seara zilei de 11 martie cercetarile Ministerului de Interne al Spaniei conduc la gasirea unei casete audio in araba cu verseturi din Coran intr-o furgoneta abandonata la Alcalá de Henares, de unde veneau trei din cele patru trenuri. Inregistrarea contine un mesaj in care organizatia isi asuma responsabilitatea pentru atentat si isi justifica actiunea prin colaborarea autoritatilor spaniole cu „criminalul Bush si aliatii sai”, in special in campaniile din Irak si Afghanistan. „Daca nu opriti nedreptatile, va curge si mai mult sange, iar aceste atacuri vor parea nesemnificative in comparatie cu viitoarele noastre actiuni in cadrul a ceea ce voi numiti terorism” afirma Abu Dujan al-Afgani purtatorul militar de cuvant al retelei Al-Qaeda in Europa. Informatia a fost confirmata de ministrul de Interne Angel Acerbes care precizat ca „un barbat imbracat in stil arab si care vorbea araba cu accent marocan a revendicat atentatele in numele purtatorului de cuvant al Al-Qaeda din Europa”. Acerbes a mentionat insa ca autenticitatea casetei nu poate fi verificata deocamdata. Ministrul spaniol de Interne Angél Acebes a anuntat pe 13 martie arestarea la Madrid, a „trei marocani si doi indieni”. In cadrul anchetei asupra atentatelor din capitala spaniola. Acebes a declarat ca aceste persoane au fost interpelate pentru „implicare prezumtiva in vanzarea si falsificarea de telefoane mobile si cartele. Ministrul spaniol a precizat ca este vorba de un telefon gasit intr-o sacosa cu explozibil neexplodat. Intr-unul dintre trenurile luate ca tinte in atentate.