Globalizare și imagologie - cazul Roșia Montană

INTRODUCERE

SOCIETATEA “MONDIALĂ”-

DIMENSIUNIILE GLOBALIZĂRII

Problemele apar în ceea ce priveşte globalizarea încă din momentul încercarii de definire a acestei noţiuni. Până în zilele noastre nu se putea vorbi despre societatea umană ca globalitate, însemnând că doar astăzi putem vorbi despre forme ale asocierii care se răspândesc în întreaga lume. Posibilitatea unei societăţi mondiale a existat dintotdeauna, din timpul lui homo sapies, însă ocazia nu a apărut decât acum. Ca rezultat al legăturiilor de interdependenţă care ne afectează acum pe fiecare dintre noi, în aspecte importante, lumea a devenit un singur sistem social. Sistemul global nu este doar un mediu în interiorul căruia se dezvoltă şi evoluează în interdependenţa societăţiilor particulare. Legăturile sociale, economice şi poltice care trăiesc în fiecare din ele. Termenul general folosit pentru a caracteriza această interdependenţă crescândă a societăţii umane este acela de globalizare.

Nu trebuie să ne gândim la globalizare ca la un simplu proces de creştere a unităţii lumii noastre. În primul rând, ar trebui să întelegem globalizarea relaţiilor sociale ca o reordonare a timpului şi a distanţei în viaţa socială. Viaţa noastră este influenţată de evenimentele petrecute departe de contextul social în care ne desfăşuram activităţiile cotidiene. Întrucât în zilele noastre a cunoscut o dezvoltare rapidă, globalizarea nu este în nici un caz o noutate, ea resimţindu-se în urmă cu două - trei secole. Globalizarea relaţiilor sociale a fost de la început asociată cu inegalităţiile dintre regiuni ale lumii, în acest context de o importanţă deosebită fiind procesul prin care s-au afirmat ţăriile Lunii a treia.

Este important de văzut ce anume poate fi subordonat conceptului de globalizare, acesta neepuizându-se în nici un caz în procesele economice, chiar dacă globalizarea economică poate fi un punct de start şi o forţă motrică semnificativă. La fel de important este şi faptul că trebuie să înţelegem că nu totul face parte din procesul de globalizare şi că nu totul este determinat în mod decisiv de acesta.

Pentru că şi globalizarea are limite. Trebuie să ţinem cont de acest lucru. Pe de o parte, vorbim de mulţimi de intersecţie de dimensiuni diferite, pe de cealaltă, de un concept de forţă, utilizat în toate domeniile. Pentru a-i putea determina limitările, trebuie să ne distantăm de toate acestea. Însă în zilele noastre competiţia pentru stăpânirea de teritorii şi pentru posedarea şi exploatarea materiilor prime şi a forţei de lucru ieftine, se poartă o nouă luptă pentru stăpânirea informaţiilor. Ceea ce deschide un nou câmp pentru strategiile industriale şi comerciale dar şi pentru cele militare şi politice.

În ultimele decenii instanţele au pus în pericol stabilitatea celor statale, datorită noilor forme de circulaţie a capitalului cărora li s-a dat numele generic de corporaţii multinaţionale. Aceste decizii referitoare la investiţii să scape controlului statelor - naţiuni. Redeschiderea pieţei mondiale, reluarea unei competiţii economice susţinute, dispariţia hegemoniei exclusive a capitalismului american, declinul alternativei socialiste alături de mulţi alţi factori, au adus statele lumii în situaţia de a-şi revizui serios rolul pe care se obişnuiseră să-l joace, după anii ’30, văzând protejarea, ghidarea şi, planificarea investiţiilor.