Prezentarea, în paralel, a două situații de criză de tip accident

-prezentarea pe scurt a situatiilor de criza analizate;

-prezentarea publicurileor implicate, afectate;

-prezentarea actorilor implicati si rolul fiecarui actor;

- identificarea etapelor de evolutie dupa unul dintre modele prezentate in bibliografie;

-existenta unui plan de comunicare de criza;

-identificarea si prezentarea strategiilor de raspuns la criza tinand seama de modelele prezentate in bibliografie;

- identificarea si prezentarea strategiilor de refacere a imaginii tinand seama de modelele prezentate in bibliografie;

-prezentarea evaluarii finale a gestiunii celor 2 situatii de criza

Accidentul de la Baloteşti a fost o catastrofă aeriană produsă pe 31 martie 1995 prin prăbuşirea unui avion Airbus A310 (cursa TAROM 371), care decolase în jurul orei 9.00, cu o intarziere de 7 minute, de pe aeroportul Bucureşti Otopeni cu destinaţia Bruxelles. La numai 3 minute dupa decolare avionul s-a prabusit langa Balotesti. Toti pasagerii (49), precum şi toţi membrii echipajului (10), şi-au pierdut viaţa. Medicii si politistii au gasit doar resturile arse ale avionului si pasagerilor. Este cea mai mare catastrofa din istoria aviatiei romanesti.

Cauze oficiale au fost: defecţiune la motoare (tracţiunea asimetrică a motoarelor), posibila incapacitate (medicală) a pilotului comandant survenită în timpul zborului şi comenzile insuficiente efectuate de către copilot în condiţiile apariţiei primilor doi factori.

Prabusirea avionului companie Tarom la Balotesti a fost o criza de mare amloare, care a avut cauze interne si conjuncturale, s-a derulat brusc, a actionat negativ mai ales asupra identitatii firmei (in plan operational efectele au fost minore, zborurile reluandu-se foare repede) si a afectat o vasta paleta de publicuri interne si externe

Pe data de 30 decembrie 2007 o alta aeronava a companiei Tarom, de tipul Boeing 737-300 a fost implicata intr-un accident. Avionul, ce efectua zborul Bucuresti - Sharm El Sheikh (Egipt), a intrat pe pista, iar echipajul a cerut turnului de control aprobarea de decolare. A primit undă verde, iar avionul a prins viteză ca să se ridice de la sol. La aproximativ 400 de metri de la punctul de plecare aeronava a lovit, cu partea stângă, o maşină folosită la curăţarea sistemelor de balizaj, parcată pe pistă. Incidentul a avut loc duminică, la ora 11:47.

Evenimentul nu s-a soldat cu victime, cei 117 călători si cei 6 membriai echipajului au fost evacuaţi rapid, prin ieşirile de urgenţă, si au fost dusi, cu autobuzele, inapoi in cladirea aeroportului. Aeronava Tarom nu mai poate fi reparata.

Mediatizarea accidentului de la Balotesti a fost una intensa. Uramarind articolele publicate in 5 cotidiene importante (Evenimentul Zilei, Romania Libera, Adevarul, Curierul National si Jurnalul National), in intervalul 1 – 5 aprilie, pot fi identificate 219 articole pe aceasta tema (stiri, relatari, reportaje, inerviuri, decalratii, comunicate de presa). Dintre acestea mesajele oficiale ale companiei nu reprezinta decat 2%; iar ele au un caracter crispat, nu dau informatii clare, nu au o unitate de continut.

In toate aceste ziare au aparut declaratii contradictorii,ale unor aficialitati si angajati ai Tarom (directorul companiei, directorul adjunct, diversi piloti), precum si ale unor oficialitati guvernamentale, care, adesea, contraziceau pozitiile adoptate de companie. De asemenau au aparut foare multe surse anonime („niste lucratori ai companiei”; „doi piloti ai Tarom”; „un specialist de la Tarom”).

Accidentul din 30 decembrie nu s-a bucurat de o mediatizarea la fel de puternica. Monitorizarea cotidienele Evenimentul Zilei, Romania Libera, Adevarul, Cotidianul si Jurnalul National) timp de aproximativ o luna are ca rezultat un numar nu la fel de mare de articole – 20 de articole.

Ambele crize au afectat atat publicurile interne, cat si externe.

Publicurile afectate in cazul Balotesti:

- mass – media. Gradul de implicare al acestui public s-a reflectat in numarul foarte mare de articole publicate

- familiile victimelor

- angajatii

- viitori consumatori, persoane care vor beneficia de serviciile companiei

- instituiile guvernamentale

- investitorii

Publicurile afectate in cazul accidentului aviatic din 30 decembrie:

- mass-media

- vicitmele

- potentialii consumatori

- angajatii

- institutii guvernamentale

Actorii implicati in accidentul de la Balotesti au fost:

- Compania Tarom. Este principala companie aeriana din Romania, cu o indelungata traditie in domeniu. Aeronava care s-a prabusit apartinea acestei companii. Aceasta a fost reprezentata, prin declaratii si comunicate, de catre directorul general, Nicolae Brutaru (principalul purtator de cuvant al companiei); de directorul adjunct, Gheorghe Racaru; de Ioan Ciopraga, comandantul flotei Airbus in cadrul Tarom; de pilotul Petre Ofmanski, de reprezentantul personalului navigabil Gabi Capitanu. Pe langa acestia, in presa, au mai aparut declaratii ale unor surse anonime din interiorul companiei - „expert al Tarom” , „surse interne Tarom”.

- Autoritatile romane. Primul – ministru al tarii, Nicolae Vacaroiu; ministrul Transporturilor; ministrul Sanatatii.

- Autoritati belgiene

- Reprezentanti Airbus

- Serviciul Inspectiei de Navigatie Aeriana, prin declaratia presedintelui Haralambie Ferestreanu

- Aeroportul Otopeni, prin decalratia comandantului operatiunilor de zbor Dan Andrei

- Brigada de pompieri