Tehnici Poligrafice

Argument

Ţinând seama de necesitatea întocmirii unei documentaţii de specialitate

pentru obţinerea diplomei de calificare am ales tema „Activităţi de tipărire” prin care mi-am propus să prezint modul cum se poate tipări într-o tipografie.

Apariţia tipografiei este legată de necesitatea reproducerii în mai multe exemplare a unui semn sau grupe de semne cu ajutorul unei forme fixe.

Încă de la începutul celui de-al III-lea mileniu înaintea erei noastre, în Asiria şi Babilon, scrierea se practica prin săparea literelor cuneiforme pe plăci de argilă, care erau apoi uscate, arse şi aşezate în locuri special destinate, care s-au păstrat până în zilele noastre (un exemplu este cunoscuta biblioteca de la Ninive).

Tipărirea de reviste şi de alte periodice, cărţi, broşuri, partituri şi manuscrise muzicale, hărţi, atlase, afişe, cataloage publicitare, prospecte şi alte tipărituri publicitare, timbre poştale, timbre fiscale, bilete de bancă, cecuri, registre, albume, jurnale de zi, calendare, formulare administrative şi alte materiale imprimate comerciale, hârtie de scris cu antet personal si alte tipărituri (de ex. etichete de plastic, pungi de plastic şi placi de sticla, articole din metal), cu ajutorul presei de tipar înalt, la offset, prin fotogravură, imprimare flexografică, tipărire de pe ecran şi cu alte prese de tipărit, maşini de multiplicat, imprimante de calculator, maşini de tipărit în relief, fotocopiatoare şi termocopiatoare.

Generalităţi

Câteva noţiuni generale despre apariţia tipografiei la noi în ţară.

Cărţile româneşti au apărut însă în număr mai mare începând cu secolul al XVII-lea, în timpul domniei lui Matei Basarab (în Ţara Românească) şi Vasile Lupu (în Moldova). În această perioadă au apărut primele cărţi cu caracter laic (legi pravile etc.).

De menţionat că în 1640 este semnalată o tipografie la mânăstirea “Trei Ierarhi” din Iaşi, dăruită de Petre Movilã, mitropolitul Kievului (de origine românã), lui Vasile Vodã.

În 1679, mitropolitul Dosoftei obţine o nouă tipografie din partea patriarhului Ioachim al Moscovei, care este autorizat de Ţarul Teodor Alexeievici.

Printre cãrţile acestei perioade menţionăm: “Cazania mitropolitului Varlaam” (1643), « Molitvenicul de la Câmpulung » (1635), « Biblia de la Bucureşti » a lui Şerban (1688).

Dezvoltarea tiparului în ţara noastră se leagă, în continuare, de nume ca D. Cantemir, Constantin Brâncoveanu şi alţii. În acelaşi timp s-au dezvoltat şi “morile de hârtie” care au produs materia primă necesară imprimării.

Au început să apară şi primele tipografii particulare, cum ar fi a lui Gh. Asachi, Ion Heliade Rãdulescu (1830), Anton Pann (1843).

Apariţia tipografiei este legată de necesitatea reproducerii în mai multe exemplare a unui semn sau grupe de semne cu ajutorul unei forme fixe.

Încã de la începutul celui de al III-lea mileniu înaintea erei noastre, în Asiria şi Babilon, scrierea se practica prin sãparea literelor cuneiforme pe plãci de argilã, care erau apoi uscate, arse şi aşezate în locuri specialdestinate, care s-au păstrat pânã în zilele noastre (un exemplu este cunoscuta bibliotecã de la Ninive).

Capitolul I Procesul de caserare a cartonului

1.1 Procesul de caserare a cartonului

• Se introduce cartonul în spaţiul destinat acestuia pe benzile transportoare, de unde va fi preluat de primul set de valţuri, acestea conduc cartonul la al doilea set de valţuri, unde are loc impregnarea cu adeziv;

• Hârtia ce trebuie caserată este introdusă în suportul destinat acesteia, de unde va fi preluată de al treilea set de valţuri, împreună cu cartonul impregnat cu adeziv, din acest moment începe caserarea propriu-zisa;

• Cartonul şi hârtia care au fost caserate trec prin alte trei rânduri de valţuri care exercită o forţă de presare asupra hârtiei şi cartonului pentru o mai buna uniformizare;

• Adezivul ce impregnează cartonul se depoziteaza in cutia aflata deasupra suportului de hirtie, de unde ajunge apoi la al doilea rind de valturi, printr-un set de conducte de distribuire, debitul adezivului se poate regla din caneaua aflata in spatele suportului de hirtie; surplusul de adeziv de pe valturi este colectat intr-o cuva aflata sub valturile de ungere; eliminarea surplusului din cuva se va efectua prin deschiderea canelei aflate sub cuva.

Particularitati

-regim automat sau manual;

-posibilitatea reglării dimensiunilor materialului şi a vitezei de procesare;

-sistem de contorizare;

-întreţinere minimă;

-alimentare 230V / 50Hz / 16A.

Elementele panoului de comanda

-automat programabil Mitsubishi;

-invertor Mitsubishi;

-senzori optici Matsushita;

--sursa stabila 24V;

-butoane de comanda Telemecanique;

-intrerupator general Metop.

Lucrări tipografice pe toate tipurile de hârtie şi carton:

- materiale publicitare: pliante, afişe, broşuri, fluturaşi, mape cu buzunar, etc.;

- formulare tipizate comune sau personalizate;

- agende personalizate, calendare, felicitări şi plicuri;

- ambalaje (cutii din carton), meniuri, pungi pentru cadouri;

- etichete pentru băuturi, produse alimentare, confecţii, medicamente şi altele;

- autocolante publicitare şi etichete autoadezive;

- cărţi, reviste.