Cuprins
- Capitolul 1
- Identificarea produsului
- 1.1 Caracteristici generale ale produsului
- 1.2 Elemente de gabarit ale produsului
- 1.3 Domenii de utilizare
- 1.4 Potentiala piata de desfacere
- 1.5 Modalitati de distributie
- Capitolul 2
- Identificarea locatiei care pote fi utilizata pentru realizarea unui deposit zonal
- 2.1 Identificarea orasului si justificarea alegerii acestuia
- 2.2 Identificarea locatiei la nivelul localitatii care poate fi utilizata pentru amplasarea depozitului
- 2.3 Justificarea alegerii locatiei respective
- 2.4 Analiza criteriala pentru alegerea amplasarii optime
- Capitolul 3
- Proiectarea structurii microspatiale a depozitului
- 3.1 Proiectarea utilizarii spatiului
- (amplasare spatiu depozitare; parcari; domenii acces; amplasament rampe descarcare/incarcare)
- 3.2 Stabilirea fluxului de material, fluxului de personal si a fluxului informational
- Capitolul 4
- Modalitati de aranjare a marfii in depozit, rafturi, spatii acces, mijloace de transfer si transport utilizate.
- Capitolul 5
- Organizarea fortei de vanzare si a parcului logistic (determinarea necesarului de agenti de vanzari si modul de organizare a acestora si determinarea necesarului de mijlmeoace de transport si eventual justificarea pentru acestea).
- Capitolul 6
- Realizarea unei retele optime de transport pentru acoperirea zonei de
- distributie stabilite.
Extras din proiect
Capitolul 1
1. Identificarea produselor
1.1. Caracteristici generale ale produselor
Ţesăturile sunt mărfuri textile prezente sub formă de foi plane, subţiri şi flexibile, care rezultă din îmbinarea prin încrucişare, într-o anumită ordine, a două sisteme de fire: urzeală şi bătătură. Firele de urzeală sunt dispuse în lungul ţesăturii, paralel cu marginea ei, iar firele de bătătură sunt dispuse transversal, perpendicular cu marginea ţesăturii. In vederea obţinerii ţesăturilor se remarcă
atât operaţii de pregătire a firelor de urzeală ca: depănare, urzire, încleiere şi năvădire, cât şi operaţii pregătitoare a firelor de bătătură: canetare (trecere a firului pe ţevi de forme speciale ce se introduc în suveică), dublare, răsucire.
Procesul modern al ţesăturii se realizează cu maşini (războaie) de ţesut cu mecanisme şi dispozitive cu înalt grad de automatizare.În ultimele decenii maşinile de ţesut clasice au suferit perfecţionări
esenţiale, au fost realizate maşini de ţesut cu proiectil, cu duze, cu graifere etc. S-au realizat maşini de ţesut care pot ţese lăţimi până la 450 cm, cu viteze mari de lucru. Firme de prestigiu în domeniu au perfecţionat noile sisteme neconvenţionale pentru înserarea bătăturii: maşini de ţesut cu jet de aer, maşini de ţesut cu tijă şi maşini de ţesut cu proiectil etc. pentru obţinerea unor produse cu o gamă largă de aplicaţie, de la ţesături pentru confecţii, la articole de tapiserie şi articole tehnice.
Tehnologia de ţesere cu aceste noi realizări tehnice permit: productivitate ridicată a muncii, măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii materialelor, scurtarea duratei de reglare a maşinii, lărgirea domeniilor de utilizare, reducerea cantităţii de deşeuri şi diminuarea zgomotului şi a vibraţiilor.
Principalii indicatori estetici şi de prezentare
Aspectul este dat de culoare, desen, contextură, fineţea firelor, defecte, luciu. Defectele pot influenţa negativ calitatea şi, din această cauză, este limitat gradul de admisibilitate, în funcţie de tipul ţesăturii.
Draparea (mularea). Este proprietatea de a forma cute dorite şi dungi. Caracterul acestor cute şi stabilitatea lor în timp depind de proprietăţile fibrelor, de legătură, proprietăţile mecanice, gradul de torsionare al firelor etc. Ţesăturile fine formează cute mici.
Gradul de alb. Este specific ţesăturilor albite şi nevopsite. El trebuie să aibă valori între 85-86%. Se determină (cu leucometru) prin metoda bazată pe măsurarea factorului de reflexie sau prin metoda bazată pe măsura componentelor tricomatice X, Y, Z ale culorii materialului textil.
Rezistenţa vopsirilor şi imprimărilor. Reprezintă stabilitatea vopsirii la acţiunea diferiţilor agenţi fizici şi chimici ca: lumina zilei, apă, apă de mare, frecare în stare uscată, frecare în stare umedă, transpiraţie, spălare etc.
Rezistenţa vopsirii se apreciază prin:
- modificarea (schimbarea) culorii, nuanţei culorii şi strălucirii ei;
- cedarea colorantului pe material albit şi nevopsit.
Aprecierea rezistenţei vopsirii la lumina zilei se realizează cu scara de albastru cu opt trepte de apreciere, de la unu la opt, cifra opt reprezentând rezistenţa vopsirii celei mai bune. Pentru toate celelalte încercări rezistenţa vopsirii se apreciază cu scara de gri, cu cinci trepte de apreciere (unu-cinci), cifra cinci
corespunzând vopsirii celei mai rezistente.
Modificarea dimensională la spălat. Constă în modificarea dimensiunilor, în procente, a unor epruvete, în condiţiile spălării standard, în funcţie de destinaţia ţesăturii şi compoziţia fibroasă. Se apreciază separat pe direcţia urzelii şi separat pe direcţia bătăturii, iar valoarea modificării dimensionale este însoţită de semnul minus când dimensiunile se micşorează şi cu semnul de plus dacă dimensiunile se
măresc.
Modificarea dimensională la umiditate şi uscare constă în modificarea dimensiunilor, în procente, după următoarele încercări:
- menţinerea timp de cinci zile la temperatura de 80oC şi o umiditate
relativă de 50%;
- scufundarea în apă, un timp determinat;
- menţinerea alternantă timp de două ore la temperatura de 60oC şi apoi
două ore în apă la temperatura de 20oC, după care urmează uscarea la 60oC.
Principalii indicatori fizico-mecanici ai ţesăturilor
NR CRT
Denumiri Caracterizare
1 Latimea Se exprimă în cm. Ea variază de la 70 cm până la 240 cm.
2 Dimensiunile Prezintă importanţă pentru cele comercializate cu bucata ca:
pături, covoare, prosoape, batiste etc.
3 Grosimea Se exprimă în mm. Depinde de grosimea şi torsiunea firelor,
legătură, desime, operaţii de finisare.
4 Masa Se exprimă prin masa pe metru pătrat (g/m2), masa pe metru
linear (g/m) sau masa pe bucată.
5 Inaltimea fluorului Se exprimă în mm. Prezintă importanţă pentru pluşuri, catifele,
covoare pluşate. Înălţimea şi uniformitatea lui influenţează
calitatea ţesăturii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Depozitarea si Distribuirea Tesaturilor.doc