Oraganizarea Sistemului de Transport Aerian

ORGANIZAREA SISTEMULUI DE TRANSPORT AERIAN

Transportul se referă la deplasarea de la un loc la altul a persoanelor precum și a bunurilor, semnalelor sau informațiilor. Termenul vine din latină, de la "transportare", trans (peste) și portare (însemnând a purta sau a căra).

Transportul este o activitate care a apărut odată cu existența omului. Limitele fizice ale organismului uman în privința distanțelor ce puteau fi parcurse pe jos și a cantității de bunuri ce puteau fi transportate, au determinat, în timp, descoperirea unei game variate de căi și mijloace de transport. Transportul facilitează accesul la resursele naturale și stimulează schimburile comerciale.

Sectorul transporturi are diverse aspecte. Simplificând și generalizând se poate discuta de trei mari ramuri: infrastructură, vehicule, gestiune.

Infrastructura de transport ce cuprinde toată rețeaua de transport (străzi, autostrăzi, căi ferate, canale navigabile, culoare de zbor, conducte, etc.) și terminalele (aeroporturile, stațiile feroviare, autogările, etc).

Transport aerian a încetat de mult să mai fie un mijloc de transport luxos și prohibitiv. Astăzi el este preferat de cei care vor să se deplaseze repede și de cei care au de transportat mărfuri perisabile sau de mare valoare. Pentru transport se folosesc atât avioane mixte, pentru pasageri și mărfuri, cât și avioane speciale pentru transportul mărfurilor. Din punct de vedere comercial, avioanele pot fi încărcate în regim de linie, ceea ce implică un trafic regulat, și în regim de charter (curse neregulate), curse pe bază de contracte între companiile aeriene și diferiti beneficiari ce doresc să exploateze pe o perioadă determinată avioanele luate în chirie. Decolarea și aterizarea avioanelor se poate face numai pe aerodromurile civile autorizate.

Aerodromul este o suprafață de teren sau de apă destinată a fi utilizată pentru sosirea, plecarea și manevrarea la sol a aeronavelor.

Aeroportul este aerodromul deschis operațiunilor comerciale.

Transportul aerian efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și oamenilor cu ajutorul aeronavelor.

Infrastructura transportului aerian cuprinde:

- pista de decolare-aterizare

- instalaţiile de radio-navigaţie de la sol

- clădirile şi instalaţiile necesare activităţii legate de traficul aerian al pasagerilor şi mărfurilor

Fig. 1. Infrastructura transportului aerian

Spaţiul aerian naţional reprezintă coloana de aer situată deasupra teritoriului de suveranitate al unui stat, până la limita inferioară a spaţiului extraatmosferic.

Spaţiul aerian naţional din România cuprinde:

- spaţiul de circulaţie aeriană, reprezentând porţiunea din spaţiul aerian naţional unde se permite activitatea aeronautică în aer şi pe terenurile destinate decolărilor / aterizărilor, indiferent de apartenenţa şi de natura activităţii de zbor

- zonele rezervate, reprezentând porţiunile din spaţiul aerian naţional destinate activităţilor aeronautice de şcoală, de încercare şi de omologarea a aeronavelor

- zonele reglementate, constituite din zonele periculoase, zonele restricţionate sau interzise, precum şi căile aeriene condiţionale şi zonele de activitate comună la graniţă.

Fig. 2. Aeroportul

Aeroportul reprezintă o suprafaţă de uscat sau de apă special amenajată, destinată a servi la:

- decolarea şi aterizarea aeronavelor;

- îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor;

- controlul şi conducerea zborului într-o zonă delimitată de spaţiu;

- întreţinerea şi repararea aeronavelor.

În compunerea aeroportului intră:

- aerodromul;

- aerogara;

- instalaţiile de deservire tehnică.