Organizarea ergonomică a habitaclului unui autovehicul

Notiuni generale.

În peisajul actual ergonomia, este considerată ştiinţa care se ocupă cu relaţiile „om-echipament-mediu”, căutând să optimizeze aceste relaţii astfel încât sănătatea echipajului să fie păstrată, având totodată un randament optim pe timp îndelungat.

Ergonomia reprezintă o ştiinţă de sinteză a unor cercetări multidisciplinare, fiecare dintre aceste discipline având metode proprii de verificare în practică. Datele acestor ştiinţe aplicate la muncă trebuie să servească concepţia ergonomică de organizare ştiinţifică a muncii, de organizarea raportului om-muncă cu păstrarea şi promovarea sănătăţii, la un randament corespunzător cerinţelor muncii.

Ergonomia pune în valoare capacitatea creatoare a omului. O relaţie care vine să marcheze puternic caracterul uman de necontestat al ergonomiei constă în faptul că omul realizează producţia prin intermediul capacităţii sale de muncă care poate fi de creaţie, manuală, mecanizată sau automatizată.

Ergonomia apare ca o nouă ştiinţă a muncii, din necesitatea de a rezolva problemele factorului uman generate de dezvoltarea industrială aflată într-un continuu progres. Datorită ritmului alert al vieţii, precum şi complexităţii activităţilor profesionale, cu o încărcare crescândă informaţională şi mentală, echilibrul neuropsihic al omului modern este solicitat în mod serios.

Printre altele, la proiectarea tehnicii este necesar să se ţină seama şi de caracteristicile şi aptitudinile omului înnăscute deoarece acestea nu se modifică substanţial în timp şi spaţiu, motiv pentru care în ingineria umană trebuie să pornească de la dimensiunile, posibilităţile şi limitele fiinţei umane.

Din această cauză antropometria ergonomică încearcă să răspundă necesităţii ca, în principiu, toţi oamenii să fie capabili să lucreze la orice autovehicul. Acest scop fundamental este realizabil prin conceperea încă din faza de proiectare a unor dispozitive ajustabile sau a unor posibilităţi de reglare a dimensiunilor autovehiculului, corespunzătoare cerinţelor executanţilor, adaptabilitatea omului la autovehicul reprezentând cheia optimizării cuplului om-autovehicul. Toate acestea în baza unor date generale cu privire la principalele dimensiuni antropometrice medii ale populaţiei căreia se adresează obiectul. Disconfortul, imposibilitatea acţionării corecte, ineficienţa, pericolul de accidentare pot fi înlăturate încă din faza de proiectare.

În domeniul concepţiei de caroserii ergonomia are ca obiectiv principal asigurarea confortului optim pentru conducătorul auto şi pasageri.

Constructorii de automobile acordă o atenţie deosebită aspectelor ergonomice în strânsă legătură cu necesităţile şi cerinţele utilizatorilor.

În acest sens, procesul de proiectare cuprinde trei faze:

-Identificarea populaţiei ţintă care va folosi autoturismul proiectat;

-Organizarea spaţiului pentru pasageri din populaţia ţintă;

-Evaluarea organizării spaţiului pentru pasagerii din populaţia ţintă.

Ergonomia planşei bord, a postului de conducere şi a altor elemente ce compun habitaclul, reprezintă un criteriu important în materie de confort şi siguranţă.

Amenajarea interioara a autovehiculului trebuie sa asigure pasagerilor acele conditii care sa le creeze efectiv convingerea ca automobilul este „ a doua casa”, ca in automobil , au tot ceea ce le este necesar sa se deplaseze cu maximum de confort si de siguranta.

Usurinta de conducere si confortul asigurat conducatorului autovehiculului joaca un rol deosebit in asigurarea randamentului muncii sale si al cresterii gradului de concentrare la conditiile de trafic , fapt ce conduce la crestera sigurantei in deplasare.