Strâmtorile care Servesc Navigației Internaționale

Confrontation of interests, debates and developments demonstrate that non-native compel the Black Sea and Dardanelles and Bosfor have been a very disputed subject of maritime law, making interesting legal analysis and determining appropriate solutions to international law, in the design and the consistancy which Romania had a remarkable role.

Meanwhile, our country has actively participated in preparing and finalizing the full text, having a constructive role in the conduct of discussions, the completion of the negotiation and adoption of appropriate solutions

Preocuparea deosebită pentru strâmtorile care servesc navigaţiei internaţionale, atât în doctrină, cât şi în practica de drept internaţional, se explică prin importanţa excepţională pe care o au pentru dezvoltarea comerţului şi, în general, a economiei mondiale, pentru extinderea comunicaţiilor internaţionale şi realizarea unei largi cooperări între naţiuni şi popoare. Ca ţara riverană la Marea Neagră, a cărei singură ieşire la căile maritime intercontinentale sunt Bosforul şi Dardanelele, România a fost şi a rămas şi astăzi vital interesată în elaborarea şi menţinerea unui statut juridic echitabil strâmtorilor care servesc navigaţiei internaţionale. Acest interes sporeşte şi prin faptul că ţara noastră este riverană la Dunăre, stăpânind două din cele trei guri ale acestui fluviu internaţional. Relevând implicaţiile economice ale Dunării şi navigaţiei maritime prin strâmtori, marele nostru gânditor Grigore Antipa arată că aşa ni se deschide, calea largă a oceanului pentru schimbul produselor tării şi al muncii poporului cu produsele ţarilor cele mai îndepărtate.

1.Tendinţe caracteristice

La a III-a Conferinţă O.N.U. asupra dreptului mării, confirmându-se interesul pentru strâmtorile internaţionale, s-a efectuat o amplă analiză asupra cerinţelor şi posibilităţilor elaborării unui regim juridic corespunzător pentru apele care formează strâmtori ce servesc navigaţiei internaţionale, aducându-se contribuţii la precizarea termenilor şi folosirea noţiunilor, precum şi cu privire la corelarea intereselor statelor riverane la strâmtori cu cele ale altor state, în primul rând ale celor beneficiare, în condiţiile consemnării unor exigenţe în desfăşurarea navigaţiei internaţionale.

A. Precizări noţionale

Într-o definire sintetică, strâmtorile formează o cale de comunicaţie naturală între două spaţii maritime.

În doctrină ca şi în practica internaţională se cunosc două mari categorii de strâmtori: unele care nu prezintă interes pentru navigaţia internaţională, altele care servesc la realizarea acesteia.

În cazul primei categorii regimul juridic se stabileşte potrivit regulilor referitoare la apele interioare şi marea teritorială, în raport de aşezarea strâmtorii.

Strâmtorile care alcătuiesc căi de navigaţie internaţională sunt denumite strâmtori internaţionale. În cursul lucrărilor conferinţei avându-se în vedere tendinţele actuale înregistrate în dreptul mării, mai ales în sensul extinderii apelor teritoriale la 12 mile şi de stabilire a unor zone contigui ale statelor riverane — s-a subliniat că trebuie să se recurgă la expresia, strâmtori folosite pentru navigaţia internaţională, a cărei interpretare urmează să ia în considerare ansamblul schimbărilor survenite în reglementările de drept maritim, aşa încât trecerea liberă să nu afecteze interesele statelor riverane ". După cum releva reprezentantul Marii Britanii, ‘aceste strâmtori, formează legături esenţiale pentru navigaţia internaţională’, conceptele elaborate neavând un caracter abstract, ci tinzând, să găsească soluţii practice şi echitabile prin adoptarea unei atitudini realiste şi obiective". S-a insistat asupra asigurării în cadrul noilor concepte a libertăţii egale a navigaţiei pentru trecerea în tranzit prin strâmtorile care servesc pentru navigaţia internaţională între două părţi ale mării libere.

Constatându-se că în elaborarea conceptelor şi precizarea conţinutului lor juridic s-au întâlnit interese şi, elemente controversate, s-a subliniat necesitatea reconcilierii lor în procesul de negociere.

B. Corelarea intereselor statelor riverane la strâmtori cu cele ale altor state

Cu toate aspectele divergente relevate, s-a insistat asupra semnificaţiei găsirii echilibrului între, interesele comunităţii internaţionale în ansamblu şi cele ale statelor limitrofe la strâmtori, între, interesele de securitate şi interesele economice ale statelor riverane la strâmtori şi dreptul de trecere în tranzit al navelor, ceea ce are o importanţă vitală pentru economia mondială şi pentru pacea şi securitatea internaţională. S-au remarcat în acest cadru exigenţele: suveranităţii şi securităţii statelor riverane, concomitent cu cele ale libertăţii de navigaţie şi, în general, ale comunicaţiilor internaţionale. Jus communicationis — arăta reprezentantul Bulgariei — presupune o ‘abordare funcţională’ care întotdeauna, a fost o parte fundamentală a dreptului maritim" şi care implică, o deosebire semnificativă între regimul mării teritoriale şi cel al strâmtorilor care servesc pentru navigaţia internaţională". După cum releva delegaţia S.U.A., abordările şi propunerile din cadrul conferinţei trebuie să reflecte, înţelegerea importanţei navigaţiei şi survolului prin strâmtori pentru desfăşurarea globală a comerţului şi comunicaţiilor şi pentru o ordine mondială stabilă şi paşnică", arătând că aceasta nu duce în mod necesar la un conflict, între interesele statelor în tranzit şi ale statelor limitrofe la strâmtori". Aceste interese trebuie reflectate în mod corespunzător în noile reglementări.

1) O atenţie deosebită s-a acordat promovării unor soluţii care să asigure respectarea suveranităţii statelor riverane. După cum releva reprezentantul Iranului, suveranitatea statului riveran în marea sa teritorială îngăduie exercitarea dreptului navelor numai la pasaj inofensiv. Respectarea atributelor suverane ale statului riveran implica obligaţia ca ‘trecerea prin strâmtorile care servesc navigaţiei intenţionale să nu afecteze statutul legal al marii teritoriale, când strâmtorile sunt situate în interiorul mării teritoriale a unuia sau mai multor state’. Totodată, s-a relevat că pentru fi acceptate anumite excepţii ‘în interesul comerţului şi comunicaţiilor internaţionale’.Strâmtorile care sunt în interiorul apelor teritoriale reprezintă, o parte inseparabilă a teritoriului statului riveran care exercita deplina suveranitate asupra lor, în timpul acesta, statul limitrof la strâmtoare işi exercită suveranitatea şi jurisdicţi aasupra unei asemenea strâmtori şi are dreptul să adopte legile şi regulamentele necesare, ca expresie a unor drepturi specifice ale statului riveran, în acelaşi timp, respectarea drepturilor stateor riverane implica ‘exercitarea suveranităţii asupra apelor lor teritoriale aşa încât să-şi asigure integritatea şi securitatea lor’.