Cuprins
- CAPITOLUL 1
- Caracteristicile construcţiei şi zonei de amplasare .pag.4
- CAPITOLUL 2
- Capacitatea de circulaţie a străzilor de acces.
- Capacitatea de circulaţie a intersecţiei străzilor de acces cu reţeaua stradală urbană.pag.8
- 2.1. Metodologia de calcul a capacităţii de circulaţie a străzilor.pag.8
- 2.2. Metodologia de calcul a capacităţii de circulaţie a intersecţiilor de străzi.pag.13
- 2.2.1. Metodologia de calcul a capacităţii de circulaţie a intersecţiilor fără semafor.pag.17
- 2.2.2. Metodologia de calcul a capacităţii de circulaţie a intersecţiilor semaforizate.pag.19
- 2.2.3. Calculul capacităţii de circulaţie a intersecţiilor cu sens giratoriu.pag.22
- CAPITOLUL 3.
- Rezultatele recensământului de trafic.pag.23
- CAPITOLUL 4.
- Determinarea capacităţilor actuale de circulaţie ale tronsoanelor stradale adiacente.pag.35
- 4.1. Capacitatea de circulaţie a tronsonului străzii Bucium, delimitat de intersecţiile cu strada Butnari şi respectiv, cu calea de acces în/din complexul Dedeman.pag.37
- 4.2. Capacitatea de circulaţie a tronsonului străzii Bucium, delimitat de intersecţiile cu calea de acces în/din complexul Dedeman respectiv cu calea de acces în incinta complexului Carefour – Felicia.pag.41
- 4.3. Capacitatea de circulaţie a intersecţiei dintre strada Bucium şi accesul în/dinspre complexele comerciale Carefour şi Dedeman, în varianta de intersecţie semaforizată.pag.44
- 4.4. Capacitatea de circulaţie a intersecţiei dintre strada Bucium şi accesul în/dinspre complexele comerciale Dedeman şi Carrefour, în varianta sens giratoriu urban cu 2 benzi.pag.46
- 4.5. Ameliorarea capacităţilor tronsoanelor străzii Bucium, prin reducerea timpului de aşteptare la intrarea în intersecţie la valorile specifice giraţiei.pag.49
- CAPITOLUL 5.
- Analiza capacităţii de preluare a fluxurilor de vehicule de către reţeaua stradală adiacentă şi intersecţia cu reţeaua urbană.pag.52
- 5.1. Estimarea debitului de autovehicule suplimentar faţă de situaţia actuală, ca urmare a amplasării în zonă a complexului Dedeman.pag.52
- 5.2. Posibilităţi de încadrare a debitelor de vehicule de către reţeaua stradală adiacentă şi intersecţia cu reţeaua urbană.pag.53
- 5.3. Analiza capacităţii de preluare a fluxurilor de vehicule a tronsonului străzii Bucium, delimitat de intersecţiile cu accesul în/din complexul Dedeman şi respectiv cu strada Butnari.pag.54
- 5.4. Analiza capacităţii de preluare a fluxurilor de vehicule a tronsonului străzii Bucium, delimitat de intersecţiile cu accesul în/din complexul comercial Dedeman şi respectiv cu Calea Chişinăului.pag.56
- 5.5. Analiza capacităţii de preluare a fluxurilor de vehicule de către intersecţia străzii Bucium cu accesul comun în/din complexele comerciale Dedeman şi Carefour şi Aleea Teodoreanu.pag.59
- 5.5.1. Analiza capacităţii de preluare a fluxurilor de către intersecţia în cruce.pag.59
- 5.5.2. Analiza capacităţii de preluare a fluxurilor de autovehicule de către intersecţia sub formă de sens giratoriu cu ramuri.pag.62
- CAPITOLUL 6.
- Organizarea circulaţiei.pag.66
- CAPITOLUL 7
- Aspecte privind siguranţa traficului în sensurile giratorii urbane cu două benzi.pag.73
- 7.1.Aspecte comparative privind numarul si gravitatea conflictelor.pag.74
- 7.2 Date statistice asupra frecvenţei şi gravităţii accidentelor în sensurile giratorii urbane.pag.80
- CAPITOLUL 8.
- Concluzii.pag.86
- 8.1. Aspecte comparative privind intersecţia cu sens giratoriu urban cu 2 benzi şi intersecţia semaforizată.pag.86
- 8.2. Concluzii finale.pag.87
- BIBLIOGRAFIE.pag.89
Extras din proiect
CAPITOLUL 1
Caracteristicile construcţiei şi zonei de amplasare
În lucrarea de faţă sunt analizate implicaţiile asupra fluenţei traficului pe strada Bucium din Municipiul Iaşi, judeţul Iaşi în perspectiva construirii, la nr.26, a unui complex Dedeman format din centru comercial, show room, depozit materiale construcţii, amenajare spaţiu de parcare, branşamente şi utilităţi.
Investiţia Dedeman este prevăzută a fi construită pe strada Bucium la numărul 26. Amplasamentul se situează pe partea dreaptă a străzii Bucium privind către intersecţia acestei străzi cu Calea Chişinăului (drumul european E58), configuraţia viitoarei investiţii fiind prezentată în figura 1.1. Clădirile din zonă (blocuri de locuinţe) au fost ridicate între anii 1970 – 1980, când indicele de motorizare în România şi implicit necesităţile de locuri de parcare erau mult mai scăzute.
Terenul destinat amplasamentului, cu o suprafaţa totală de 45000,00 mp, va fi distribuit astfel: suprafaţă de teren aferentă construcţiilor 27000,00 mp (60% din total), suprafaţă de teren aferentă alei, platforme şi căi de circulaţie incintă şi modernizare drum 12775,00 mp (28,39% din total), suprafaţă de teren aferentă parcajelor la sol 3875,00 mp (8,61% din total), suprafaţă de teren destinată spaţiilor verzi 1350,00 mp (3% din total). Spaţiul de parcare aferent, din faţa complexului, este prevăzut a avea 350 de locuri de parcare destinate exclusiv clienţilor, şi 5 locuri de parcare pentru autocamioane, în zona destinată recepţiei pentru marfă.
Amplasamentul destinat construcţiei, amenajării parcării, branşamentelor şi utilităţilor este situat intravilan în Municipiul Iaşi, strada Bucium numărul 26, judeţul Iaşi, şi este transcris în Cartea Funciară nr.75121 a Municipiului Iaşi, nr.cad.19252 având ca vecini: la Nord, strada Bucium; la Est: strada Sturza, parcarea şi complexul Carefour; la Sud: S.C.Tepro S.A.; la Vest: S.C.Romtrade Paper S.R.L. şi S.C.Revoli S.R.L. (figura 1.2).
Figura 1.1
Figura 1.2
Pentru accesul în/din complex s-a prevăzut o singură cale de acces pentru clienţi, ce face legătura cu strada Bucium (figura 1.1), prin strada Sturza, pe actuala cale de ieşire din complexul şi parcarea Carefour, aceasta urmând a fi modernizată, calea de acces fiind prevăzută cu câte două benzi pe sens. Acest acces va fi utilizat atât de clienţii Dedeman, cât şi de clienţii complexului Carefour, pentru intrarea şi ieşirea în/din parcare, pentru clienţii Carefour păstrându-se şi intrarea existentă, cea apropiată de intersecţia străzii Bucium cu Calea Chişinăului.
Legătura noii construcţii cu reţeaua stradală urbană este asigurată prin strada Bucium (DN24), spre Vest, prin Bulevardul Socola, către ieşirea din Municipiul Iaşi (pe DN24), iar spre Est, prin strada Bucium, către Calea Chişinăului (Drumul european E58). Datorită faptului că strada Bucium face legătura dintre intrarea în Municipiul Iaşi dinspre Vaslui (DN24) cu zona industrială a Municipiului Iaşi (pe Calea Chişinăului), traficul greu (camioane, autocamioane) constituie o componentă importantă a traficului de pe strada Bucium.
Fig.1.3 – vedere asupra intersecţiei dintre strada Bucium şi calea de acces din
complexul Carefour
CAPITOLUL 2.
Capacitatea de circulaţie a străzilor de acces. Capacitatea de circulaţie a intersecţiei străzilor de acces cu reţeaua stradală urbană.
2.1. Metodologia de calcul a capacităţii de circulaţie a străzilor
Calculul capacităţii de circulaţie a străzilor se efectuează pentru preluarea fluxurilor de vehicule. Capacitatea de circulaţie, respectiv numărul maxim de vehicule care se pot deplasa într-o oră, în mod fluent şi în condiţii de siguranţă a circulaţiei, depinde de mai mulţi factori, şi anume:
- caracterul circulaţiei, care poate fi cu flux discontinuu (intermitent sau pulsatoriu) cu opriri la intersecţii, sau cu flux continuu, fără opriri la intersecţii când acestea sunt denivelate sau dirijarea traficului se face în sistem coordonat (undă verde).
- caracteristicile traficului, exprimate prin: intensitatea şi frecvenţa sosirilor de vehicule viteza medie de circulaţie, componenţa traficului pe categorii de vehicule, inclusiv caracteristicile lor constructive şi dinamice.
- structura reţelei principale de străzi, ce se referă la elementele geometrice ale străzilor, la distanţele între intersecţii şi treceri intermediare pentru pietoni, amenajarea şi echiparea acestora.
- caracteristicile suprafeţei de rulare, respectiv planeitatea şi rugozitatea.
- organizarea circulaţiei, cu referire la reglementarea acceselor şi a staţionărilor, cât şi la sistemele de semnalizare şi echipare tehnică.
- caracteristicile psihologice şi fiziologice ale conducătorilor de vehicule: timpul de percepţie reacţie şi timpul limită de aşteptare la intersecţii.
La calculul capacităţii de circulaţie se au în vedere cazurile cu condiţii climatice nefavorabile circulaţiei, cu concentrări locale de noxe sau cu alte condiţii neprielnice, cazuri care sunt considerate excepţie faţă de situaţia normală a circulaţiei şi nu se iau în considerare la calculul capacităţii de circulaţie.
Determinarea intensităţii maxime a traficului probabil în viitor se face ţinând seama de prognoza creşterii circulaţiei pentru o perioadă de minim 15 ani. Factorii determinanţi în calculul capacităţii de circulaţie sunt viteza de circulaţie; componenţa traficului (vehiculele cu viteze de circulaţie mai mici de 20 km/h constituie traficul lent); elementele geometrice ale străzii stabilte în funcţie de viteza de proiectare; distanţa între intersecţii; modul de organizxare şi dirijare a circulaţiei. În continuare sunt daţi principalii parametri de calcul a capacităţii de circulaţie.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu de Circulatie Privind Amplasarea unei Investitii Dedeman in Municipiul Iasi.doc