Analiza Diagnostic Pensiunea Andy Brașov

INTRODUCERE

Acum vreo 10 ani, ideea de turism urban dezvoltat în România părea un vis frumos, dacă nu o iluzie deşartă. Exemplul Sibiului şi Sighişoarei, oraşe care din diverse fonduri, fie europene, naţionale sau locale, şi-au rezolvat în mare parte problema reabilitării clădirilor din centrele istorice, ne-a arătat că se pot reînnoi ansambluri arhitecturale semnificative.

O vizită în centrul istoric complet reabilitat al Sibiului, fie că este Piaţa Mare sau cea Mică, ne dă ocazia de a auzi un amalgam de limbi străine în care predomină germana, dar se regăsesc semnificativ şi engleza, franceza, italiana sau chiar limbi scandinave.

Urbanul a devenit cadrul nostru de viaţă. Chiar şi locuitorii din rural îşi petrec majoritatea sejururilor în urban. Ceea ce se caută sunt de fapt condiţiile de trai urban. Turismul este tot mai mult urban, atât ca punct de plecare cât şi ca destinaţie. 80% din populaţia Europei trăieşte în mediul urban, cel mai intens „construit” continent. Marile aglomerări urbane se confruntă zilnic cu probleme legate de criza de spaţiu, poluare, şomaj, dar în acelaşi timp, sunt şi mediul în care oamenii trăiesc, lucrează, fac cumpărături şi se relaxează. La nivel mondial, în statele dezvoltate se înregistrează tendinţa de a acorda/lua concedii mai scurte şi mai multe, în detrimentul vacanţelor lungi şi anuale. Acest fapt a condus la consolidarea turismului urban. Turismul urban constituie la ora actuală o activitate importantă pentru oraşe, devenind un reper în cadrul politicilor de dezvoltare, datorită modului în care se combină aprovizionarea competitivă menită a satisface nevoile turiştilor şi contribuţia turismului la bunăstarea locuitorilor urbei

În condiţiile creşterii fenomenului turistic pe plan mondial oraşele devin tot mai atractive, iar preocupările ce vizează dezvoltarea infrastructurii specifice, în deosebi a serviciilor, conservarea centrelor istorice se situeaza tot mai mult în atentia municipalităţilor ceea ce contribuie la afirmarea oraşelor ca destinaţie de călătorie.

Conducerea activităţii de turism solicită factorilor de răspundere un orizont larg, eforturi intense pentru cunoaşterea în profunzime, prin analiza ştiinţifică, a mediului de valorificare a patrimoniului turistic al ţării, a modului de folosire a resurselor alocate.

Întreprinderea de turism, ca sistem, este un organism social economic complex, compus din subsisteme între care există multiple legături dinamice. Activitatea sistemului şi a subsistemelor sale este influenţată de o mulţime de factori, a căror acţiune trebuie cunoscută pentru a asigura o funcţionare stabilă şi optimă într-un mediu dinamic. În procesul de asigurare a funcţionării normale a întreprinderii ca sistem, un rol deosebit de important revine analizei economice, de diagnoză şi reglare a activităţii şi acţiunii factorilor determinaţi.

Diagnoza presupune cercetarea funcţionării sistemului sub raport structural şi funcţional cauzal şi se întemeiază pe baza informaţiilor de stare ale acestora. În întreprinderea turistică, între obiectivele prestabilite şi cele efectiv realizate pot apărea neconcordanţe ce conduc la dereglarea funcţionării sistemului. Pe baza analizei se stabilesc abaterile faţă de termenul de referinţă, se determină eventualele puncte de dezechilibru, se stabilesc factorii şi cauzele dereglării sistemului.

Esenţa metodei în identificarea şi evaluarea relaţiei cauză-efect. În fapt, calitatea diagnosticului depinde tocmai de măsura în care s-au identificat cauzele generatoare de disfuncţionalităţi şi aspecte pozitive şi, ulterior, de corelarea recomăndărilor cu cauzele respective.

"Prin urmare, scopul analizei diagnostic este ca, în urma reglării sistemului, să se ajungă la o comandă optimă, astfel încât să se asigure maximizarea funcţiei obiectiv".

Specific analizei diagnostic este şi caracterul sau participativ. Complexitatea activităţii societăţilor comerciale impune, pentru a reuşi un diagnostic corect şi cuprinzător, implicarea mai multor salariaţi de specialităţi diferite, corespunzător naturii problemelor investigate, dintre care nu trebuie să lipsească managerii şi executanţii nemijlocit implicaţi în desfăşurarea respectivelor activităţi. Realizarea de diagnostice de către echipe corect dimensionate şi judicios structurate constitue premisa indispensabilă pentru a reuni toate informaţiile semnificative şi apoi pentru a le interpreta complex, multidisciplinar, corespunzător multidimensionalităţii lor.

A treia caracteristică a analizei diagnostic constă în finalizarea sa în recomandări. Cu alte cuvinte, diagnosticarea în management, similar situaţiei din medicină, precede tratamentul, adică adoptarea deciziilor cu caracter corectiv privind disfunctionalităţile si, respectiv, de dezvoltare, referitoare la aspectele pozitive. Recomandările sunt transmise factorilor de management prestabiliţi, în vederea valorificării lor ulterioare pe plan decizional şi operaţional.

CAPITOLUL 1

DIAGNOSTICUL TEHNIC AL UNITĂŢII

Proiectul “ANDY 15”, Cod SMIS 18414 finanţat prin Programul Operaţional Regional are o valoare totală de 997.173,28 lei, din care 784.622,00 lei reprezintă finanţare nerambursabilă şi a fost implementat în perioada mai 2011 – septembrie 2012. Programul Operaţional Regional este implementat la nivel naţional de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritate de Management, iar la nivel regional de către ADR Centru, organism intermediar al programului ce monitorizează implementarea acestui proiect.

• Pensiune clasificată la categoria 3 stele

• Locaţie în apropierea centrului istoric al Braşovului

• Ambianţă plăcută şi relaxată

• Servicii prompte, eficiente, adaptate clienţilor

• Adecvată atât oamenilor de afaceri cât şi turiştilor