Analiza și previziunea evoluției serviciilor de turism

Introducere

Turismul reprezintă pentru România unul dintre sectoarele prioritare şi care, prin resursele pe care le antrenează şi prin interconexiunile cu celelalte ramuri ale economiei naţionale, constituie un factor important pentru progresul economic. Acţionează asupra dezvoltării întregii societăţi, în sensul introducerii în circuitul economic a resurselor turistice şi a patrimoniului cultural istoric, de mare excepţie. De asemenea turismul prezintă numeroase avantaje faţă de alte domenii de activitate, asigurând dezvoltarea echilibrată a tuturor zonelor ţării, inclusiv a celor considerate lipsite de oferta turistică atractivă.

Acesta acţionează ca un factor stimulator al sistemului economic global. Prin dezvoltarea turismului se obţine un semnificativ spor de producţie, aportul său la PIB fiind proporţional cu nivelul de dezvoltare al fiecărei ţări.

Desfăşurarea turismului presupune o cerere specifică de bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera de producţie a acestora. Principalele argumente care determină necesitatea dezvoltării turismului, rezultă din numeroase aspecte. Unul dintre aceste aspecte se regăseşte în resursele turistice, care fiind practic inepuizabile, transformă turismul în unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung. De asemenea, exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o promovare eficientă pe piaţa externă, poate constitui o sursă de sporire a veniturilor. Turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi de redristribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic structurate, precum şi un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ofertei specifice şi crearea de locuri de muncă în mediul rural, ameliorând condiţiile de viaţă şi sporind veniturile populaţiei locale.

Pe plan social, turismul se manifestă ca un mijloc de educare şi ridicare a nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei. De asemenea, turismul asigură accesul oamenilor la tezaurul de civilizaţie şi frumuseţe a societăţii, facilitează schimbul de opinii, idei, contribuind la înţelegerea între popoare, realizându-se astfel inevitabile relaţii personale între oameni foarte diferiţi şi pe căi variate.

În practică turismului modern, capacitatea de cazare reprezintă produsul a ceea ce se numeşte industria hotelieră, sector care înglobează ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiile de cazare, acele prestaţii oferite turistului pe timpul şi în legatură cu rămânerea lui în unităţile hoteliere.

În ceea ce priveşte ţara noastră, capacitatea de cazare este semnificativă (280.000 locuri de cazare), comparativ cu alte ţări cu realizări remarcabile în domeniul turismului (Cehia, Croaţia, Polonia). Practicarea unui turism de masă însă, a făcut să predomine unităţile de cazare de categorii inferioare (ponderea hotelurilor de 1-2 stele pe litoralul românesc depăşeste 80%).

Deşi România dispune de cea mai mare capacitate de primire turistică între ţările Europei Central-Estice (3.338 unităţi de cazare), ea ocupă ultimul loc la indicatorii „număr turişti” cuprinşi în unităţile de cazare şi număr înnoptări. Circa 42,7 % din capacitatea de cazare turistică a României se află în staţiunile de pe litoralul Mării Negre, 16,3% în Bucureşti şi oraşele resedinţă de judeţ (exclusiv Tulcea), 15,7% în staţiunile balneare, 11,5% în staţiuni montane, 0,8% în Delta Dunării şi 12,9% din locurile de cazare în alte trasee şi destinaţii turistice.

Numărul de turişti care s-au cazat în hotelurile şi pensiunile din România a crescut în anul 2012 cu 9,3%, până la 7,6 milioane de persoane, dintre care aproape 80% au fost români, iar numărul de înnoptări a urcat cu 6,6%. Sosirile în hoteluri deţin în anul 2012 o pondere de 75,5% din totalul în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. De asemenea, şi sosirile în hoteluri sunt în creştere cu 7,7%

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică in anul 2012 au însumat 19 milioane, în creştere cu 6,6% faţă de cele din anul 2011. Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistiăa cu funcţiuni de cazare au reprezentat în anul 2012 82,8% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 17,2%.

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2012 de 7,9 milioane, în creştere cu 4,3% faţă de anul 2011. Majoritatea vizitatorilor străini provin din ţări situate în Europa (94,2%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 58,9% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, date potrivit Institutului National de Statistica (INS).

Aşadar, turismul are o importanţă deosebită în satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale oamenilor, influentând pozitiv dimensiunile şi structura consumului.