Program de valorificare a potențialului turistic al Județului Sibiu

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC IN JUDETUL SIBIU

I. LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI SIBIU

a. Scurt istoric.

Asezat in centrul tarii, acolo unde se intalnesc dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice romanesti, Sibiul a fost si ramane o punte de legatura si de circulatie a valorilor materiale si spirituale, leagan de straveche cultura si civilizatie.

Sibiul, una dintre cele mai mari cetati ale Transilvaniei, resedinta Mitropoliei Ardealului si a episcopului evanghelic, s-a dezvoltat ca asezare, pe ruinele anticei Cedonia si isi trage denumirea de la raul Cibin pe ale carui maluri a fost construit.

Zona Sibiului a reprezentat un spatiu al convietuirii daco - romane si de formare a poporului roman, ilustrat prin semnificative descoperiri arheologice care atesta continuitatea populatiei dacice, daco - romane si proto - romanesti (Sura Mica, Biertan, Gusterita, Casolt, Micasasa, Turnu Rosu etc.).

Un fenomen istoric cu urmari deosebite in configuratia culturala a judetului Sibiu a fost colonizarea sasilor din secolele XII - XIV, asezati in partile de sud-est ale Transilvaniei. Chemati aici de regii unguri din dinastia arpadiana pentru a consolida stapanirea acestora asupra unei Transilvanii cucerite cu greu.

In vremea romana, zona Sibiului era cunoscuta sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivand numele raului ce trece prin oraș (Cibin) și denumirea romaneasca a orașului.

Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi așezari, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului al XII-lea de coloniștisași din teritoriul Rin-Mosela. Prima menTiune a cetaTii este facuta in 1191 sub numele Cibinium intr-un document ecleziastic de la Vatican.

Prima atestare documentara in forma Hermannstadt dateaza din anul 1223, dar exista și menTiuni ale numelui Villa Hermanni. In anul 1241 a fost atacat, cucerit și parTial distrus de hoardele mongole.

In secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comerT și timp de secole a fost cea mai importanta cetate germana din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizaTi in bresle, in 1376 fiind cunoscute un numar de 19 bresle.

In anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș".

b. Asezare geografica.

Orasul Sibiu este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45° 47" latitudine nordica, in linie cu Lyon, si 24° 05" longitudine estica, aproximativ in linie cu Atena, foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.

Este asezat in depresiunea Cibinului, in apropierea muntilor Fagarasului la circa 20 km, Cibinului 12 km si Lotrului circa 15 km, care marginesc depresiunea in partea de sud-vest.

In nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Tarnavelor, care coboara pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei. Municipiul Sibiu se afla in depresiunea Cibinului, intr-o zona de campie piemontana colinara cu terase ale raului Cibin, care o dreneaza.

Orasul Sibiu nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le imbraca si le domina aproape uniformizandu-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are in perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.

c. Cai de acces.

Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti) Orasul Sibiu este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orase din Transilvania cu un remarcabil potential de dezvoltare economica, avantajat si de pozitionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean

d. Nivelul de dezvoltare economico-social.

Sibiul, cunoscut si sub denumirea germana Hermannstadt a fost si este unul dintre cele mai reprezentative orase din Romania, atat din punct de vedere turistic, cultural dar si economic. Aici exista cel mai important centru al minoritatii germane din Transilvania, de asemenea si alte minoritati (maghiari, tigani, slovaci si ucrainieni). Desigur, ponderea cea mai mare o are populatia de origine romana (peste 95%), care a stiut sa pastreze si sa imbine celelalte culturi de sus.

In prezent Sibiul reprezinta un important centru turistic si comercial, o adevarata capitala turistica si culturala din centrul tarii, atragand in continuare prin farmecul sau aparte, prin traditia conservata atat de bine, dar si printr-un decor natural si istoric deosebit.

II. PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC

Relieful este variat si coboara in trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile inalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiulu.

Predomina un climat temperat continental, de nuanta central europeana, cu ierni moderate si veri racoroase. Datorita reliefului framantat si cu trasaturi locale variabile, si factorii climatici inregistreaza valori foarte diferite si se constituie in etaje climatice distincte, corespunzatoare marilor unitati de relief: munte, dealuri si depresiuni. Principalele elemente ce caracterizeaza climatul statiunilor forestiere sunt: temperatura sau regimul termic; precipitatiile sau regimul pluviometric; vantul sau regimul eolian.