Băile Felix

CAP.1. FACILITATI DE ACCES

Statiunea Baile Felix, statiune cu sezon permanent, este situata in nord-vestul Romaniei (Judetul Bihor), in Podisul Crisurilor, altitudine 140 m, intr-o zona deluroasa acoperita cu paduri de fagi si stejari, 8 km sud de Municipiul Oradea (resedinta Judetului Bihor), si 22 km sud-est de localitatea Bors (punct de vama cu Ungaria).

Prima atestare despre statiune dateaza din anul 1763 si contine notele unui medic privind construirea unui bazin pentru bai. În 1771, bazinul de lemn a fost transformat în bazin de piatra atasându-se si cabine de bai. Prima cladire a fost construita între 1766-1772. Statiunea începe sa se dezvolte dupa realizarea primului foraj modern de la Izvorului Principal în 1885.

Apropierea de Oradea (9 km), ca si de punctul de frontiera Bors face ca aceasta sa fie usor accesibila atat turistilor romani cat si straini.

Accesul in statiune poate fi realizat pe cai rutiere dinspre Bucuresti pe E 60 (Bucuresti – Oradea), Oradea pe E 66 (Oradea – Baile Felix), Satu Mare pe DN 19 (Satu Mare – Oradea), Timisoara pe E 71 (Timisoara – Arad – Oradea) sau dinspre Bors (punct de frontiera cu Ungaria) pe e 60 (Bors – Oradea – Baile Felix), pe cai feroviare: Bucuresti – Oradea (650 km), Satu Mare – Oradea (135 km), Timosoara – Oradea (178 km), Episcopia Bihorului – Oradea (16 km), pe cai aeriene: Bucuresti – Oradea si curse externe speciale, de la Oradea pana la Baile Felix continuarea drumului realizandu-se cu curse auto (9 km).

CAP. 2. PATRIMONIUL TURISTIC

CAP. 2.1. Potentialul turistic natural

Rezervatii naturale de importanta nationala:

- 1 rezervatie naturala geologica si geomorfologica,

- 1 rezervatii naturale speologice,

- 3 monumente naturale geologice si geomorfologice,

- 20 monumente naturale speologice de interes national,

- 13 rezervatii naturale botanice,

- 16 rezervatii naturale mixte,

- 8 rezervatii naturale paleontologice

Fauna

Vegetatia, fauna si solurile pe fondul spatiului zonal au o dispunere verticala. Predomina padurile de fag, in amestec cu cele de stejar (in zonele joase) si conifere (la 1.200-1.400m); padurile de conifere ocupa altitudinile mai mari (1.400-1.800m).

Fauna naturala, mai bine pastrata ca in alte regiuni, are specii legate de etajele de vegetatie. Predomina cambisolurile (soluri brune si brune acide) pe cea mai mare intindere, in depresiuni apar si soluri argiloiluviale, iar la mari inaltimi (peste 1.600m) apar si spodosoluri.