Balta Mică a Brăilei

INTRODUCERE

Unicitatea peisajului în Balta Brăilei a determinat pe mulţi scriitori să-i dedice pagini din operele lor: M. Sadoveanu (volumele „Ţara de dincolo de negură” şi „Împărăţia apelor”), Al. Vlahuă, P. Istrati, Fănuş Neagu şi alţii. Chiar geografii primelor decenii ale secolului al XX-lea - Simion Mehedinţi („România”,1933), George Vâlsan („Pământul românesc şi frumuseţile lui”,1940), ş.a.- s-au limitat la simple descrieri, insistând asupra hidrografiei, vegetaţiei, faunei şi umanizării.

Cercetări ştiinţifice riguroase asupra Luncii Dunării - în cadrul căreia Balta Brăilei ocupa un loc aparte - au fost efectuate de c[tre biologi, hidrotehnişti şi agronomi la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, în sprijinul sau împotriva ideii vehiculate în acea perioadă de a îndigui şi deseca în totalitate regiunea inundabilă a Dunării pentru practicarea agriculturii. Partizanii acestei idei au fost inginerul Anghel Saligny şi omul de ştiinţă Gh. Ionescu- Siseşti iar de cealaltă parte s-au situat biologul Grigore Antipa şi hidrotehnistul Ion Vidraşcu .

Dintre aceştia se remarcă Grigore Antipa, autor a numeroase volume bine fundamentate ştiinţific: „Regiunea inundabilă a Dunării. Starea ei actuală şi mijloace de a o pune în valoare.”(1910), „ Trei memorii privitoare la ameliorarea regiunii inundabile a Dunării” (1913), „ Punerea în cultură a regiunilor băltoase din România” (1928) ş.a. El arăta rolul bălţilor în regularizarea nivelului Dunării (coborârea acestuia la ape mari şi menţinerea la cote ridicate la ape mici), în moderarea climatului (întreţinerea umidităţii atmosferice, potolirea arşiţelor de vară, reducerea îngheţurilor timpurii de toamană şi a celor tardive de primăvară) şi în reproducerea ihtiofaunei, enumerând consecinţele îndiguirii totale a Luncii Dunării:

• ridicarea nivelului Dunării

• aridizarea climei

• distrugerea pescuitului (prin dispariţia locurilor de reproducere şi creştere, reprezentate prin terenurile inundabile şi bălţi)

• apariţia de mlaştini infecte şi neproductive în lipsa drenajului

• supraînălţarea fluviului deasupra incintelor îndiguite şi ridicarea nivelului lor freatic în urma depunerii aluviunilor pe fundul albiei minore.

Antipa propune un sistem de valorificare ce îmbină agricultura cu piscicultura, în care:

• terenurile cele mai ridicate , cu sol deja format să fie îndiguite (prin diguri submersibile, inundabile o dată la 5-6 ani pentru fertilizare) şi redate definitiv agriculturii;

• terenurile inundabile, bălţile mici temporare şi jepcile dintre ele să fie amenajate în incinte folosite alternativ pentru piscicultură sau agricultură;

• bălţile mari permanente împreună cu jepcile şi terenurile inundabile din apropierea lor să rămână neîndiguite, pentru utilizare piscicolă.

Ideile lui Antipa sunt împărtăşite şi de Ion Vidraşcu, care a publicat la rândul său lucrarea „Valorificarea regiunii inundabile a Dunării”(1921), axându-se în special pe calculul indicilor hidrologici din care reiese o capacitate de înmagazinare a Bălţii Brăilei de cca. 5mld.m³ apă întârziind producerea viiturilor în aval cu o săptămână şi o creştere a nivelului Dunării în urma îndiguirii cu peste 2m. Vidraşcu prezintă şi sistemele de îndiguire folosite în cazul altor fluvii (Rin, Pad, Missisippi, Tisa, ş.a.), mai mult sau mai puţin rentabile şi contrazice afirmaţiile lui Anghel Saligny conform cărora ruperea digurilor din alte state s-ar datora tehnicii inadecvate şi proastei execuţii, Dunărea îşi va fi adâncit albia după îndiguire iar nivelul acesteia nu va fi crescut cu mai mult de 50 cm.

Interesele politice au dat însă câştig de cauză echipei Saligny-Siseşti, prin „Legea îmbunătăţirii regimurilor inundabile ale Dunării” din 1910 aprobându-se îndiguirea aproape completă, cu câteva excepţii printre care şi Balta Brăilei. Acesteia i-a venit rândul 50 ani mai târziu, când s-au efectuat ample lucrări de îndiguire, desecare-drenaj şi irigaţii.

Concomitent cu progresul Geografiei ramanesti pe parcursul secolului al XX-lea s-au efecuat si cercetari stiintifice mai amanuntite si complexe asupra Baltii Brailei, printr-o abordare individuala sau in cadrul vaii Dunarii, judetului Braila s.a.