Caracteristica și analiza turismului rural în sud estul Republicii Moldova

CAPITOLUL I. CARACTERISTICA ȘI ANALIZA TURISMULUI RURAL ÎN SUD VESTUL REPUBLICII MOLDOVA

I.1. Analiza și caracteristica localităților rurale pentru determinarea și dezvoltarea turismului în mediul rural

Spaţiul rural în Moldova, deţine 85% din totalul ariei geografice a ţării. Mai mult de jumătate din populaţie locuieşte în acest spaţiu. El reprezintă sursa celei mai mari părţi pentru alimentaţia umană şi deţine întrega resursă a pădurilor, mineralelor şi a altor materii prime. Oferă, totodată frumuseţea naturii şi răspunde cerinţelor turistice în creştere ale oaspeţilor din alte continente. Constituie rezerva naturală de viaţă şi de cultură umană.

Mediul rural este totodată expus şi degradării. Principalele forţe de interacţiune care afectează mediul rural sînt: depopularea, răspîndirea rapidă a localităţilor urbane, poluarea solului, apelor şi aerului, a terenurilor agricole şi a pădurilor, degradarea crescândă şi generalizată a piesajului şi calităţilor culturale, crizele economice.

Impactul acestor interferenţe diferă de la un sat la altul, dar rezultatele sînt aceleaşi[43, p.62]:

- slăbirea sau lipsa diversificării economiei locale şi în consecinţă a randamentelor şi nivelului de viaţă. În numeroase sate din sud estul Moldovei există o sărăcire generalizată;

- insuficienţa confortului rural şi bineînţeles a serviciilor rurale; în consecinţă o slăbire a vitalităţii sociale şi culturale în multe zone ale spaţiului rural;

- daune cauzate peisajului vieţii naturale, calităţii solului şi apelor, precum şi bogăţiei arhitecturale şi culturii locale.

Elementele principale de intervenţie constau în consultarea şi implicarea populaţiei în dezvoltarea turismului în mediul sătesc. În alegerea mijloacelor de intervenţie rolul principal îl are nivelul de viaţă al locuitorilor, resursele naturale, capacitatea receptivă a oamenilor. Trebuie urmărită armonizarea vocaţiei acestora, cu resursele locale şi cu cele guvernamentale, la toate nivelurile, populaţia şi mediul urmăreşte echilibrul şi susţinerea mutuală a diversităţii populaţiei, a mediului şi a patrimoniului rural, acţiune integrativă diferă de la o zonă la alta şi nu trebuie să ducă la tratarea sectorială a problematicii rurale.

În ce priveşte politicile de urmat, agricultura a reprezentat întotdeauna cea mai mare parte a economiei satelor di sud estul Republicii Moldova. Ea a constituit suportul modului de viaţă şi a adăpostit modelele culturale ale ruralităţii moldoveneşti. Prin urmare, prin activităţile agricole nu trebuie urmărită numai obţinerea produselor alimentare, ci şi crearea unui anume mod de viaţă al economiei rurale şi peisajului cultural în toate satele din sud estul republicii[32, p.41].

Din acest punct de vedere nu trebuie împărtăşită ideea concentrării populaţiei rurale în zonele cu terenuri şi condiţii fovorabile şi abandonării aşa ziselor teritorii sau zone rurale marginale.

Agricultorii şi locuitorii spaţiului rural din sud estul republicii trebuie să fie încurajaţi spre a realiza venituri suplimentare, creşterea valorii produselor agricole prin transformarea laptelui în brânzeturi, a cărnii în produse locale tradiţionale, a fructelor şi legumelor în conserve, a lânii în ţesături şi confecţii şi, pe cât posibil, comercializarea directă a acestora către turişti sau concetăţeni.

Micii agricultori din sud estul Moldovei nu reuşesc, în general, să-şi asigure cerinţele vieţii din agricultură. Aceştia trebuie încurajaţi să-şi diversifice activitatea atât în cadrul fermei agricole, cât şi în afara acesteia, cum ar fi silvicultura, turismul, contract în cadrul unei ferme similare, sau activităţi pe timp determinat în interiorul economiei locale[32, p.48].